Motorina depășește ritmul de creștere al petrolului
Motorina se confruntă cu cel mai acut risc în privinţa livrărilor de combustibil pe termen scurt, conform estimărilor Kpler. Ca urmare a perturbării livrărilor din Orientul Mijlociu, în urma închiderii de facto a Strâmtorii Ormuz, preţurile combustibililor au crescut luni dimineaţa cu peste 10%.
La Intercontinental Exchange Inc (ICE) preţurile futures pentru motorină au atins cel mai ridicat nivel din ultimii doi ani, înregistrând la deschidere un avans de 17%, depăşind majorarea de 13% a cotaţiei barilului de petrol Brent, care a depăşit în Asia 80 de dolari, în dimineața zilei de 2 martie.
Pe termen scurt, motorina se confruntă cu cea mai acută presiune fizică, din câteva motive, susţine analistul Amena Bakr de la Kpler. Acestea includ faptul că motorina este principalul combustibil în sectorul logisticii militare, aprovizionarea este concentrată regional, şi este produsul petrolier cel mai greu de înlocuit rapid cu o sursă alternativă de aprovizionare.
Impactul imediat al conflictului asupra motorinei va fi extrem de ridicat, crede Kpler, iar dificultăţile se vor extinde săptămâna aceasta. Alternativele limitate pe termen scurt fac riscul aprovizionării cu motorină chiar mai acut decât riscurile pentru ţiţei, combustibili pentru aviaţie şi gaze naturale lichefiate (GNL). Totuși, și acestea au început să se scumpească.
Ţiţeiul şi combustibilii pentru aviaţie se confruntă cu un impact ridicat iminent, dar motorina - din cauza lipsei de alternative suficiente de aprovizionare - ar urma să se confrunte cu un impact "extrem de ridicat" iminent, conform Kpler, deşi motorina are cea mai redusă pondere din livrările care trec prin Strâmtoarea Ormuz.
Un total de 10,3% din comerţul global pe cale maritimă de motorină tranzitează Strâmtoarea Ormuz, precum şi 19,4% din combustibilii pentru aviaţie şi 16% din comerţul pe mare de benzină şi păcură, arată analizele Kpler. "Orice închidere semnificativă - sau chiar o închidere susţinută de facto determinată de retragerea asigurării - va declanşa simultan şocuri de aprovizionare la multiple tipuri de materii prime", susţine analistul Amena Bakr de la Kpler.
Nu doar motorina se scumpește accelerat, ci și gazele
Preţurile de referinţă la gaze în Europa, care înregistrau deja creşteri puternice luni dimineaţa, au explodat după ce compania energetică de stat din Qatar, QatarEnergy, a anunţat că opreşte producţia de gaze lichefiate în urma unui atac iranian cu drone, informează AFP.
În jurul orei 12:30 GMT, la hub-ul de gaze TTF de la Amsterdam, unde se stabilesc preţurile de referinţă în Europa, cotaţiile futures la gaze naturale erau în creştere cu peste 39%, la 44,605 euro pentru un Megawatt-oră (MWh), după ce anterior au atins cel mai înalt nivel din martie 2025 până în prezent, 46,200 euro pentru un Megawatt-oră (MWh), ceea ce înseamnă un salt de 44,56% comparativ cu cotaţiile de vineri seara.
Acest salt a venit după ce compania energetică de stat din Qatar, QatarEnergy, a anunţat că a suspendat producţia de gaze naturale lichefiate în urma atacurilor iraniene asupra instalaţiilor de la două dintre principalele sale uzine de procesare a gazelor.
"Din cauza atacurilor împotriva instalaţiilor QatarEnergy situate în zonele industriale Ras Laffan şi Mesaieed, Qatar, QatarEnergy a încetat producţia de gaze naturale lichefiate (GNL) şi produse derivate", a transmis compania într-un comunicat.
Anul trecut, Qatar a exportat 82,2 milioane de tone de gaze lichefiate. Livrările de gaze lichefiate din Qatar în Asia şi Europa trebuie să treacă prin Strâmtoarea Ormuz. Până în prezent, cel puţin 11 nave care transportă gaze lichefiate ce merg spre sau dinspre Qatar şi-au întrerupt marşul pentru a evita Strâmtoarea Ormuz, arată datele de urmărire a navelor.
În România, ofertele la gaze pot ajunge deja să fie cu 23% peste vechiul plafon
Ofertele din piaţa gazelor naturale pentru consumatorii casnici au fost cu 18-23% peste nivelul plafonat de 0,31 lei/kWh, motiv pentru care zona reglementată va fi menţinută şi după 31 martie, pentru a evita o creştere bruscă a preţurilor, a declarat ministrul Energiei, Bogdan Ivan, la o conferinţă de specialitate, conform Agerpres.
La 31 martie 2026 urma să expire mecanismul actual de plafonare a preţurilor la gaze naturale. Ministrul Energiei a fost întrebat, în cadrul evenimentului, dacă perioada post intervenţie poate fi transformată într-un moment de maturizare şi de creştere a pieţei energiei.
"Este evident că acolo trebuie să tindem, iar tendinţa iniţială, inclusiv pentru data de 31 martie, în cazul gazelor naturale, a fost aceeaşi - şi anume de a avea o piaţă suficient de matură, în aşa fel încât să nu ajungem la intervenţii din partea statului. Tranzităm o perioadă extrem de complicată, în care, din punct de vedere al inflaţiei şi al deficitului bugetar, ne aflăm într-un context sensibil social, politic şi economic”, a spus Ivan.
„Clipa în care am avut oferte în piaţă şi cu 18%, şi cu 20%, şi cu 23% mai mari decât preţul de 0,31 lei/kWh a făcut evident faptul că nu doar Ministerul Energiei, ci şi întregul Guvern şi Banca Naţională au simţit nevoia de a găsi o metodă, împreună cu piaţa, prin care să nu fie distorsionat prea mult mecanismul de piaţă liberă şi să ne asigurăm că avem o protecţie şi a puterii de cumpărare - şi aşa erodată în ultima perioadă - şi a consumatorilor casnici din piaţă", a menţionat ministrul Energiei.
El a subliniat că, în cazul consumatorului industrial, nu există probleme, în condiţiile în care există contracte bilaterale definite iar preţul este sub cel plafonat de 0,37 lei. Totodată, el a precizat că există un act normativ aflat în transparenţă decizională, care va fi adoptat cel târziu săptămâna viitoare.
"Dorinţa iniţială pe care am avut-o, aşa cum ştiu şi operatorii din piaţă, a fost aceea de a merge 100% pe o formă de liberalizare totală. În momentul de faţă avem o zonă reglementată şi vom avea o zonă reglementată. Avem un act normativ aflat în transparenţă decizională, care va fi adoptat cel mai probabil săptămâna viitoare, dacă nu chiar în această săptămână, pentru a avea o oarecare predictibilitate pentru etapa post 31 martie, tocmai pentru a ne asigura că nu avem un spike (vârf, n.r.) al preţului la consumatorul casnic final", a mai spus Bogdan Ivan.
În ceea ce priveşte evoluţia pieţei gazelor după 31 martie, ministrul Energiei a subliniat necesitatea unui dialog extins cu toţi actorii implicaţi, pentru stabilirea unui cadru predictibil şi echilibrat.