Proiecte de circa 6,3 miliarde de euro nu mai pot fi îndeplinite până în august 2026, din perspectiva analizelor tehnice, a declarat ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene (MIPE), Dragoş Pîslaru, conform Agerpres.
În această situație, ar mai rămâne 8,7 miliarde de euro din PNRR
„În acest moment suntem într-o situaţie în care proiecte de cam 6,3 miliarde de euro sunt, din perspectiva analizelor tehnice, proiecte care nu mai pot fi îndeplinite până în august 2026 sau care nu îndeplinesc procedurile. Deja avem o diferenţă, de la 15 miliarde minus 6,3, adică 8,7 miliarde euro care ar rămâne în PNRR, la care se adaugă un pachet de măsuri legate de rezilienţă", a precizat Dragoş Pîslaru.
Ministrul a precizat că măsurile legate de rezilienţă se referă, în principal, la proiecte privind medicina de urgenţă pe care MAI le-a propus pentru a fi integrate într-un pachet adiţional de 540 de milioane euro.
"Şi poate un proiect nou, vital, este proiectul de instrumente financiare, unde discutăm de o injecţie potenţială cu Banca pentru Investiţii şi Dezvoltare. Deocamdată nu putem estima suma despre care discutăm pentru că sunt nişte proceduri, printre care procedura de verificare a băncii, dar în orice caz, pot confirma că discuţiile sunt demarate şi că vom avea instrumente financiare, evident, dacă îndeplinim toată partea procedurală", a menţionat ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene.
Potrivit acestuia, luni, în şedinţa de guvern, a fost agreat între miniştrii coordonatori pe investiţii un pachet de 2,54 miliarde de euro în câteva domenii cheie.
"Avem confirmarea faptului că România nu va pierde niciun euro din componenta non-rambursabilă. Acest lucru a fost revalidat şi la Bruxelles săptămâna trecută şi revalidat inclusiv în discuţiile pe care le-am avut acum, când delegaţia Comisiei Europene a venit în România. O să avem doar nişte mici ajustări, dar nu există în acest moment vreun risc să avem proiecte care să nu poată fi îndeplinite până în august 2026 pe toată componenta nerambursabilă", a afirmat Pîslaru.
Fără a intra în detalii, ministrul s-a referit la investiţii pe componenta nerambursabilă în domenii precum "şcolile verzi", infrastructura universitară, transformarea digitală a administraţiei publice centrale, energie, "hidrogen verde", producţia de baterii etc., unde proiecte inovative au avut întârzieri şi la care parţial s-a renunţat, dar care au fost repuse pe masa negocierilor.
La finele lui iunie, ministrul a susținut că România ar putea pierde chiar mai mulți bani
Potrivit datelor MIPE, suma alocată României pentru implementarea PNRR este de 28,5 miliarde de euro, din care 13,6 miliarde euro sub formă de granturi şi 14,9 miliarde euro sub formă de împrumuturi.
„Comisia Europeană, împreună cu echipele de la ministere şi cu echipa de la MIPE, au început o discuţie, deocamdată preliminară, prin care să vedem ce poate fi cu adevărat fezabil implementat până la sfârşitul perioadei, până la finalul anului 2026, din totalul pe care îl avem pe PNRR”, a spus Pîslaru.
„Suma de proiecte de investiţii care au un semn de întrebare în acest moment în ceea ce priveşte capacitatea de a fi implementate este de 7,8 miliarde de euro. Discutăm aici de şcoli, discutăm de spitale, discutăm despre segmente de autostradă, discutăm de infrastructură feroviară, de infrastructura socială, de locuinţe pentru tineri, de bani pentru întreprinderi mici şi mijlocii şi dezvoltarea sectorului privat, de împăduriri. De cam toate capitolele, sau de o bună parte din capitolele cruciale, care au în acest moment un risc de ajustare semnificativ", a adăugat acesta
De asemenea, ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene s-a mai referit şi la proiectele de mediu, cum ar fi cele legate de sistemele apă-canal, împăduririle adiţionale, sau la cele ale Ministerului Sănătăţii privind centrele comunitare integrate, cabinetele de planificare familială şi de recuperare, la cele cinci spitale agreate şi de Comisia Europeană ce ar putea fi finalizate până în august 2026, la care s-ar mai putea adăuga încă şapte unităţi spitaliceşti.
Pîslaru a precizat că, în discuţia cu reprezentanţii Comisiei Europene, ministerele de linie au adus argumentele pentru care aceste investiţii sunt fezabile.
Săptămâna viitoare ar putea avea loc ultimele discuţii tehnice cu Comisia Europeană cu privire la PNRR "pe cele două componente, de grant şi de împrumut", ministrul susţinând că este foarte importantă simplificarea jaloanelor şi a ţintelor din PNRR.
"Planul nostru (PNRR - n. red.) a fost unul dintre cele mai stufoase, cu peste 500 de jaloane şi ţinte. În acest moment mai sunt vreo 378 şi discutăm de o reducere semnificativă a ţintelor intermediare, simplificare a descrierilor, lucruri care sunt în linie de altfel. Din perspectiva calendarului, a rămas în continuare în picioare ca până la sfârşitul lunii iulie să trimitem un 'cover' neutru cu privire la forma revizuită a PNRR, astfel încât să ne încadrăm în termen până la sfârşitul anului şi se putem primi suma aferentă cererii de plată IV, la care deja vom lucra imediat după terminarea discuţiilor, în luna iulie", a menţionat ministrul.
Potrivit acestuia, România trebuie să-şi recâştige încrederea partenerului european.
"Cea mai importantă constatare este resetarea modului în care Comisia Europeană lucrează cu noi şi ideea aceasta de a reconstrui încrederea pentru că au fost multe lucruri pe care le-am promis şi nu s-au făcut de guvernele anterioare. Este foarte important că vom salva o parte din proiectele care erau considerate 'moarte" când a venit acest guvern. Este un proces în negociere, dar cu siguranţă vom avea o actualizare spre sfârşitul săptămânii viitoare, când deja ar trebui să ştim care este forma PNRR", a mai spus ministrul.
El a adăugat că România a arătat că are "curajul instituţional" de a recunoaşte întârzierile în implementarea PNRR sub fostele guvernări şi că o serie de proiecte nu pot fi duse până la capăt.
"Comisia Europeană nu dă 'To Do List'. Comisia Europeană nu impune lucruri. Comisia Europeană doar constată şi urmăreşte respectarea legislaţiei comunitare. În speţă, constată întârzierile avute de România, că nu am adus argumente tehnice pentru a demonstra că proiectele se mai pot fi îndeplinite până în august 2026 sau constata că au fost probleme legate de achiziţii publice sau de proceduri care fac ca, prin nerespectarea regulamentului şi a condiţiilor PNRR, proiectele să nu mai fie eligibile", a explicat ministrul.
Acesta a precizat, totodată, că Guvernul caută surse alternative de finanţare, din componenta naţională bugetară, pentru proiectele prioritare, cum ar fi segmentele de autostradă din A7 şi A8, care nu mai sunt prinse în PNRR.
"Deja am vorbit cu Ministerul de Finanţe, cu Ministerul Dezvoltării, vom avea un mecanism de prioritizare şi de găsirea surselor alternative de finanţare. Avem politica de coeziune, avem fondul de modernizare, avem Banca Europeană de Investiţii", a mai afirmat Pîslaru.
