Anca Dragu, Guvernatorul Băncii Centrale a Moldovei: „Anul acesta am avut un şoc inflaţionist, dar acum am intrat pe un trend descendent”

Potrivit oficialului BNM, rata inflaţiei din Republica Moldova ar putea ajunge, la finalul acestui an, la 6,5%.

Reporter: Ce riscuri identificaţi pentru inflaţia din Republica Moldova pe termen mediu, în contextul în care s-ar putea adopta, sigur, măsuri de relaxare, dar şi măsuri de întărire a politicii monetare?

Anca Dragu: Noi am început măsuri de relaxare a politicii monetare. Am avut o şedinţă de politică monetară şi am avut a doua reducere a ratei de politică monetară, astfel încât în prezent această rată de referinţă, rată de politică monetară, este 6%. Anul acesta am avut un şoc inflaţionist, la începutul anului, luna ianuarie, un şoc inflaţionist care a venit tot din zona preţurilor la energie. A fost, practic, o ultimă etapă a reformei pieţei de energie în Republica Moldova. 

Reamintim că Anca Dragu, Guvernatorul Băncii Centrale a Moldovei, vine la Future Banking Summit 2025, eveniment organizat de Wall-Street.ro, care va avea loc în perioada 9-10 octombrie, la Qosmo Hotel Brașov. Detalii despre eveniment și bilete AICI 

Da, am avut o creştere a inflaţiei în prima parte a anului, dar acum inflaţia a intrat pe un trend descendent. Suntem într-un proces de dezinflaţie şi ne aşteptăm ca, până la sfârşitul anului, rata inflaţiei să intre în coridorul de ţintire a inflaţiei, adică să ajungă sub 6,5%, este partea superioară a acestui coridor. 

Şi, de asemenea, pentru 2026 ne aşteptăm ca rata inflaţiei să rămână în coridorul de ţintire, adică să avem acele condiţii în ceea ce priveşte evoluţia preţurilor, a inflaţiei, care să asigure un model de creştere economică echilibrat.

Reporter: În ce măsură actualele politici de creditare sprijină consumul şi investiţiile private, fără a compromite stabilitatea sistemului bancar?

Anca Dragu: Ne uităm la aceste elemente. Pe de o parte ne uităm la accesul la finanţare pentru populaţie, pentru companii, dar, desigur, ne uităm şi să asigurăm stabilitatea financiară, supravegherea bancară să fie una de calitate. Şi să o luăm aşa, pe rând. Creditul a crescut şi a crescut încă destul de bine în economie. Avem o creştere de 3-4 puncte procentuale a creditului raportat la PIB pentru ultimul an şi jumătate. Am crescut de la 23 - 24% din PIB la 27%. Suntem în continuare mult sub media europeană, dar cu un mix de politici care să asigure pe de o parte accesul la finanţare, pe de o altă parte să ne asigurăm că stabilitatea financiară se păstrează - vom putea să asigurăm această finanţare. 

Finanţarea este importantă pentru creşterea economică în general. Apoi ne uităm la sectorul bancar. Este un sector bancar robust, solid, bine capitalizat. Avem majoritatea acţionariatului din zona Uniunii Europene. Ne uităm şi la economisire şi suntem încântaţi că şi economisirea, dar şi creditarea au loc preponderent în moneda naţională. Asta înseamnă că cetăţenii Republicii Moldova au încredere în moneda naţională şi acesta este un element cu care noi ne mândrim la Banca Naţională a Moldovei.

Reporter: Cum răspunde Banca Naţională a Republicii Moldova la provocările de integrare europeană? Ce politici consideraţi că sunt prioritare pentru a face faţă solicitărilor Uniunii Europene?

Anca Dragu: Banca Naţională a Moldovei este implicată în procesul de aderare şi de negociere. Suntem implicaţi în circa zece capitole din cele 33 de capitole de negociere. Trei capitole au ca instituţie principală Banca Naţională a Moldovei şi aici aş menţiona serviciile financiare, liberalizarea contului de capital şi politici economice şi monetare. Participăm, cum spuneam, în toate aceste formate, în formatele la nivel naţional, dar şi în toate procesele de evaluare bilaterală şi de discuţii de la Bruxelles. Ce este important în acest proces? Pe de-o parte, administrativ vorbind, echipele care reprezintă Republica Moldova să fie şi sunt unele de calibru profesional foarte solid. Prezentările cu care am mers, dialogurile, discuţiile au fost apreciate de colegii de la Comisia Europeană. Ştiţi, am lucrat în trecut la Comisia Europeană şi am acest feedback de la foştii mei colegi că ne prezentăm foarte bine în toate formatele de discuţie de la Bruxelles.

Este foarte important, de asemenea, să facem uz de toate instrumentele pe care Uniunea Europeană ni le pune la dispoziţie şi aici aş menţiona două elemente. Unul ar fi planul de creştere. Planul de creştere este un proiect similar PNRR-urilor din statele membre ale Uniunii Europene. Este o combinaţie de reforme şi investiţii care să asigure creşterea rezilienţei economice şi o dezvoltare sustenabilă a economiei. Acest plan de creştere a fost întocmit, a fost aprobat la nivel naţional, la nivelul Comisiei Europene şi este în implementare. Acest plan de creştere va asigura o accelerare a creşterii economice şi, practic, o accelerare a procesului de convergenţă cu statele Uniunii Europene. În acelaşi timp, am avut un sprijin extraordinar din partea Uniunii Europene anul acesta, în momentul acestui şoc din partea preţurilor pe piaţa energiei. Practic, Comisia Europeană a venit cu 250 de milioane de euro ca sprijin în factură pentru diminuarea costurilor, astfel încât în această perioadă ne-am putut replia pe plan naţional şi să ne asigurăm că următoarea iarnă trece în condiţii mai bune. Deci, ce să facem? Să folosim instrumentele pe care Uniunea Europeană ni le pune la dispoziţie.

Interviul integral AICI.