Conceptul a pornit dintr-o situație familiară pentru mulți angajați de birou: întrebarea repetată, aproape zilnică, „ce mâncăm azi?” Andreea Baciu, fondatoarea Gusstare, lucra într-un birou cu aproximativ 30 de colegi și observase cât de complicată devenea alegerea prânzului. Unii veneau cu mâncare de acasă, alții comandau, alții cumpărau ceva rapid din apropiere, iar decizia se transforma adesea într-o negociere de grup. Când în apropierea biroului s-a deschis o cantină, locul a devenit rapid o soluție pentru mulți dintre ei: o plimbare scurtă pe jos, mâncare caldă, fără timp mare de așteptare și la un preț care permitea revenirea zilnică.
„Am construit Gusstare plecând de la experiența mea de client. Am vrut să adaptez conceptul de cantină la clientul de astăzi: oameni activi, atenți la gust, la timp și la experiență”, spune Andreea Baciu.
Așa a apărut, în 2022, GustAre Caldă, transformat ulterior în Gusstare, după un proces de rebranding și repoziționare. Astăzi, brandul operează două locații în Iași, are 16 angajați și emite, în medie, aproximativ 420 de bonuri fiscale pe zi. Dincolo de numărul de clienți, evoluția financiară arată un model care a reușit să crească într-o industrie în care costurile, personalul și predictibilitatea rămân printre cele mai dificile variabile.
Prima locație Gusstare, Costache Negri, a avut o creștere accelerată în primii ani de funcționare: +62% în 2023 față de 2022, +55% în 2024 față de 2023 și +17% în 2025 față de 2024. În 2025, brandul a făcut pasul către a doua locație, Iancu Bacalu, deschisă în zona Palas Campus. La nivel de rețea, cele două unități au generat în primele opt luni din 2026 încasări cu 39% mai mari față de aceeași perioadă din 2025, iar numărul de bonuri fiscale a crescut cu 41%.
A doua locație este, probabil, cel mai important test pentru modelul Gusstare. În HoReCa, o amplasare bună poate susține un business, dar nu garantează că formatul poate fi replicat. În cazul Gusstare, unitatea Iancu Bacalu a ajuns în mai puțin de un an și jumătate la un ritm lunar comparabil cu prima locație, iar în lunile iulie și august 2026 a depășit chiar încasările locației inițiale.
Acest lucru arată că Gusstare nu funcționează doar pentru că a prins o adresă bună, ci pentru că răspunde unui comportament de consum recognoscibil: oamenii care lucrează în zone de birouri, instituții sau companii vor o masă caldă, rapidă, variată și suficient de accesibilă încât să poată reveni de mai multe ori pe săptămână.
Modelul este construit în jurul unei idei simple: Gusstare nu vrea să fie restaurant de mic dejun, de cină sau de weekend. Aproximativ 80% dintre vânzări se fac într-un interval de trei ore, la prânz. Programul este adaptat aceluiași ritm: luni-vineri, opt ore pe zi, fără weekenduri și fără zile libere legale lucrate. Pentru HoReCa, unde turele, weekendurile și programul extins sunt regula, este o alegere atipică. Pentru Gusstare, însă, a devenit parte din eficiența businessului.
Aici stă una dintre diferențele importante ale conceptului. Brandul nu a pornit de la ideea de a maximiza fiecare interval orar, ci de a înțelege când are, de fapt, clientul nevoie de el. Dacă publicul principal este format din oameni care lucrează în apropiere, atunci prânzul devine centrul întregii operațiuni: producție, servire, aprovizionare, echipă, meniu și flux de clienți.
Ambele locații sunt poziționate central, aproape de birouri, corporații, instituții publice și alte businessuri, iar peste 90% dintre clienți ajung pe jos. Clientul tipic Gusstare lucrează la o distanță de până la un kilometru de locație, are între 30 și 50 de ani și caută o masă caldă, rapidă, dar nu impersonală.
Cum a fost reinterpretat formatul de cantină pentru clientul urban de astăzi
Termenul de „cantină” vine, în România, cu o anumită încărcătură: funcțional, ieftin, rapid, dar nu neapărat asociat cu experiența. Gusstare duce acest format într-o zonă actuală, apropiată de ceea ce brandul numește „Kantină Urbană Modernă”: un loc care păstrează rapiditatea și accesibilitatea unei cantine, dar adaugă o amenajare mai apropiată de restaurant, varietate în meniu și o relație caldă și directă cu clientul.
În fiecare zi, în vitrinele Gusstare sunt peste 20 de preparate, de la ciorbe și supe cremă până la feluri principale, garnituri și salate. Brandul nu mizează pe un singur produs vedetă, ci pe mâncare românească familiară, gătită în ziua respectivă din ingrediente proaspăte: de la ciorbe și feluri principale, la grătare, garnituri, legume, salate și opțiuni de post. Meniul zilei rămâne unul dintre reperele importante ale conceptului, pentru că răspunde direct promisiunii Gusstare: un prânz consistent, la un preț accesibil, pentru clienți care pot reveni de mai multe ori pe săptămână.
Meniul se schimbă zilnic, iar fiecare locație își ajustează o parte dintre preparate în funcție de comportamentul propriilor clienți. Rețetele sunt aceleași, dar oferta nu este identică în ambele unități, tocmai pentru că publicul diferă de la o zonă la alta. Este una dintre deciziile care arată că Gusstare păstrează un format comun, dar îl adaptează în funcție de realitatea fiecărei locații.
Operațional, ziua începe la ora 6:00, când bucătăria intră în producție, iar în jurul orei 10:30 vitrina este pregătită pentru primii clienți. Fiecare locație are bucătărie proprie, iar pe parcursul programului se fac completări, astfel încât mâncarea să ajungă cât mai proaspătă la client. La finalul zilei, produsele rămase intră într-un sistem de happy hour, iar ceea ce nu se vinde este ambalat și donat persoanelor aflate în dificultate.
Această formulă spune mult despre felul în care poate fi gândit un business HoReCa într-un context în care multe restaurante se luptă cu marje mici și costuri greu de controlat. Gusstare și-a construit operațiunile în jurul intervalului cu cea mai mare cerere și a dezvoltat un produs care nu depinde de ocazii speciale, ci de un obicei repetitiv: prânzul din timpul săptămânii.
Pentru un business local, una dintre cele mai relevante etape este momentul în care creșterea nu mai vine doar din entuziasmul începutului, ci din capacitatea de a replica un format, de a-l regla și de a-l susține operațional. În cazul Gusstare, deschiderea celei de-a doua locații a fost acest test: conceptul a trecut dincolo de prima adresă și a confirmat că poate funcționa în zone cu același profil de consum — oameni care lucrează aproape, au timp limitat și caută o masă caldă, rapidă și previzibilă ca experiență.
Forța modelului Gusstare vine tocmai din această claritate: produs familiar, poziționare bună, program adaptat clientului, costuri ținute sub control și o promisiune ușor de înțeles. Într-o piață în care multe concepte încearcă să acopere cât mai multe momente de consum, Gusstare a crescut printr-o alegere mai concentrată: să fie relevant pentru oamenii care au nevoie de o masă bună la prânz. Iar pentru peste 400 de clienți pe zi, această alegere pare să fi devenit deja parte din rutina de lucru.
