Următorul președinte al Rusiei ar trebui să depună jurământul pe 7 mai 2036, dacă actualele limite constituționale vor fi respectate. Ar fi doar pentru a doua oară în acest secol când elita politică, religioasă și militară a țării ar privi spre alt lider decât Putin, scrie The Times.
Marea necunoscută este dacă liderul de la Kremlin va accepta să predea puterea, dacă va încerca să o păstreze pe viață sau dacă deteriorarea situației interne, pe fondul războiului din Ucraina, îi va reduce capacitatea de a decide singur momentul plecării.
Războiul din Ucraina a slăbit imaginea de lider puternic a lui Putin
Atunci când a declanșat invazia din Ucraina în 2022, Putin ar fi mizat pe o victorie care să îi consolideze locul în istoria Rusiei. În schimb, războiul prelungit l-a adus, potrivit analizei citate, într-una dintre cele mai vulnerabile poziții din cei 26 de ani de conducere.
Un raport atribuit unei agenții europene de informații susține că liderul de la Kremlin ar fi tot mai preocupat de posibilitatea unui complot în interiorul elitei ruse, inclusiv de riscul unor atacuri cu drone. Documentul, care nu a putut fi verificat independent, afirmă că măsurile de securitate din jurul lui Putin au fost intensificate.
Potrivit raportului, oficialii care lucrează cu Putin nu ar mai avea voie să folosească telefoane cu acces la internet. De asemenea, președintele rus și familia sa ar fi încetat să mai viziteze reședințele de lux, iar Putin ar petrece săptămâni întregi în buncăre, inclusiv în regiunea Krasnodar, din sudul Rusiei.
După uciderea în februarie a ayatollahului Ali Khamenei, liderul suprem al Iranului, într-un atac americano-israelian, Rusia ar fi trecut la închiderea serviciilor de internet mobil în Moscova. Restricțiile au afectat mai ales centrul capitalei ruse.
Măsura ar fi fost legată de temeri privind supravegherea prin camere video. În Moscova există 250.000 de camere de supraveghere, iar Kremlinul ar fi fost îngrijorat că Putin ar putea fi urmărit și vizat într-un mod similar de Ucraina sau de alți adversari, potrivit opoziției ruse și unor instituții media citate de The Times.
Kremlinul a transmis că restricțiile sunt necesare pentru prevenirea atacurilor ucrainene, fără să menționeze temeri specifice pentru siguranța lui Putin. Site-ul ultranaționalist Tsargrad a scris însă că interdicția fără precedent asupra internetului mobil ar putea fi rezultatul „vânătorii neîncetate” duse de Israel și aliatul său american împotriva liderilor iranieni.
„Au apărut noi tehnologii: inteligență artificială, sisteme de supraveghere și camere care ne permit să urmărim mișcările oamenilor. Așa că eu cred că Putin evaluează în primul rând această situație și se gândește la propria siguranță”, a declarat Dmitry Gudkov, fost parlamentar rus aflat în exil, pentru televiziunea ucraineană.
Cât de probabilă este o lovitură de stat la Kremlin
Raportul citat de The Times îl menționează pe Sergey Shoigu, fost ministru al Apărării și actual șef al Consiliului de Securitate al Rusiei, ca fiind „asociat cu riscul unei lovituri de stat”, datorită influenței pe care ar păstra-o în comandamentul militar.
Shoigu a fost considerat mult timp un apropiat al lui Putin și, la un moment dat, chiar un posibil succesor. Totuși, Ruslan Tsalikov, fost adjunct al ministrului Apărării și apropiat al lui Shoigu, a fost arestat în martie pentru acuzații de corupție, episod interpretat în raport ca un posibil avertisment.
Apariția documentului a alimentat și suspiciuni că ar putea fi o încercare a serviciilor occidentale de a produce fisuri la Moscova. Chiar și o parte a opoziției ruse aflate în exil s-a arătat sceptică față de ideea că Shoigu ar avea capacitatea sau dorința de a se întoarce împotriva lui Putin.
„Este de râs. Este puțin probabil să poată conta serios pe loialitatea oamenilor, mai ales a celor din structurile de forță”, a spus Andrey Pivovarov, politician de opoziție eliberat dintr-o închisoare rusă în schimbul de prizonieri Est-Vest din 2024.
Totuși, nemulțumirea există. Potrivit Vtsiom, institutul sociologic de stat, rata de aprobare a lui Putin a scăzut de la 77% în decembrie la 65% în aprilie, cel mai redus nivel de la momentul în care a ordonat intrarea tancurilor în Ucraina, în 2022.
Vtsiom a fost acuzat în trecut că ar umfla artificial popularitatea lui Putin, iar disponibilitatea de a reflecta o scădere a susținerii a dus la speculații că datele ar putea fi folosite de membri ai elitei economice și politice pentru a avertiza Kremlinul asupra riscurilor sociale și economice ale restricțiilor de internet.
„Mă îndoiesc că Putin va putea să rămână la putere încă zece ani. În al cincilea an de război și pe fondul problemelor economice tot mai mari, Kremlinul aproape că nu mai are minciuni cu care să liniștească oamenii. Iar doar cu bâte nu ajungi prea departe”, a spus Ilya Yashin, politician de opoziție eliberat tot în schimbul din 2024.
Operațiunea ”Succesor” și riscurile predării puterii
Regimul Putin a început în ajunul Anului Nou 1999, când Boris Elțîn, aflat în declin, a anunțat surprinzător că pleacă din funcție înainte de termen. În locul său l-a numit pe Putin, fost șef al Serviciului Federal de Securitate (FSB), pe care Kremlinul îl însărcinase să garanteze siguranța lui Elțîn și a familiei sale.
După mai bine de un sfert de secol, Putin ar putea lua în calcul propria tranziție. Abbas Gallyamov, analist politic în exil și fost redactor de discursuri pentru Putin, spune că liderul rus nu exclude nicio variantă.
„Putin trăiește de pe o zi pe alta. Așa că nu exclude nimic acum. Nu exclude posibilitatea ca la un moment dat să vrea să plece. Se uită la succesori, la oameni diferiți, încearcă să își dea seama care dintre ei se potrivește cel mai bine pentru anumite sarcini”, a afirmat Gallyamov.
În 2025, Putin a spus că se gândește „mereu” la cine ar putea conduce Rusia după el, dar nu a indicat niciun nume. James Rodgers, autorul cărții „The Return of Russia”, spune că ar putea exista deja o listă scurtă, fără ca persoanele aflate pe ea să știe acest lucru.
„Observatorii Kremlinului vor căuta stele în ascensiune, poate oameni care au acum în jur de 40 de ani, care se descurcă bine în administrația prezidențială sau conduc una dintre vastele regiuni ale Rusiei”, a spus Rodgers.
Predarea puterii ar fi însă riscantă chiar și în cazul unui succesor ales de Putin. După plecarea sa, criticii spun că liderul rus ar putea fi vizat de anchete pentru corupție sau alte infracțiuni, în timp ce noul conducător ar încerca să își consolideze autoritatea.
„O transferare pașnică a puterii este imposibilă. Putin a creat o dictatură personalistă și a devenit ostaticul ei. Va pleca fie prin moarte naturală, fie printr-o lovitură de stat și îndepărtarea din funcție”, a spus Ilya Yashin.
Varianta puterii pe viață rămâne deschisă
În 2023, după rebeliunea armată condusă de Evgheni Prigojin, liderul grupării Wagner, au apărut voci care spuneau că Putin își pierde controlul asupra puterii. Moartea lui Prigojin într-un accident aviatic, două luni mai târziu, a fost interpretată de Gallyamov ca un mesaj că liderul rus nu va tolera provocări.
„După uciderea lui Prigojin, toată lumea s-a speriat și a înțeles că Putin este gata să taie gâturi pentru putere”, a spus Gallyamov. Nu există dovezi ferme că șeful Wagner a fost ucis de agenți ai Kremlinului, deși teoria este larg răspândită.
Alexandra Prokopenko, analist la Carnegie Russia Eurasia Centre și fost consilier la Banca Centrală a Rusiei până la invazia pe scară largă a Ucrainei, spune că elita rusă nu participă cu adevărat la politică și nici nu gândește în această direcție, pentru că sistemul a fost construit astfel de Putin.
Potrivit acesteia, exprimarea deschisă a unor ambiții politice ar fi „de neconceput”, iar planurile elitei sunt limitate la „un an, cel mult doi”. Pentru o parte a elitei, scenariul negativ nu este doar continuitatea lui Putin, ci venirea la putere a unui lider și mai agresiv.
Putin este cu un an mai tânăr decât era Stalin când a murit, în 1953, la 74 de ani, declanșând o luptă pentru putere în Uniunea Sovietică. Niciun lider rus sau sovietic, cu excepția lui Mihail Gorbaciov, nu a trăit peste 77 de ani. Speranța medie de viață a unui bărbat rus este de 68 de ani.
Totuși, Putin beneficiază de servicii medicale de top și consumă rar alcool. Deși apar constant zvonuri despre probleme grave de sănătate, nu există dovezi solide că ar fi grav bolnav. În 2022, William Burns, atunci șef al Agenției Centrale de Informații (CIA), a spus că rapoartele indicau că liderul rus este „mult prea sănătos”.
Putin și președintele Chinei, Xi Jinping, au fost surprinși anul trecut discutând despre modalități de prelungire a vieții. În timpul unei vizite la Beijing, Putin a spus: „Biotehnologia se dezvoltă continuu. Organele umane pot fi transplantate continuu. Cu cât trăiești mai mult, cu atât devii mai tânăr și poți chiar atinge nemurirea”.
