"Şefii grupurilor de negocieri (rus şi ucrainean) sunt în contact", a declarat purtătorul de cuvânt al preşedinţiei ruse, Dmitri Peskov, în timpul conferinţei de presă cotidiene, precizând că nu este în măsură să indice o dată pentru viitoare discuţii între Moscova şi Kiev.
"Orice alt contact la nivel înalt sau la cel mai înalt nivel trebuie să fie bine pregătit, pentru a fi fructuos", a adăugat el.
Peskov a salutat eforturile depuse de Statele Unite pentru a instaura pacea în Ucraina, afirmând că summitul Trump-Putin din Alaska a fost "însemnat şi necesar".
Eforturile preşedintelui american Donald Trump de a media un acord în această lună, inclusiv prin reuniuni cu omologul său rus Vladimir Putin în Alaska şi cu Zelenski şi mai mulţi lideri europeni la Washington nu s-au soldat cu rezultate notabile.
Moscova nu vrea trupe europene pe teritoriul Ucrainei
Pentru a accepta o pace, Moscova continuă să ceară ca Ucraina să renunţe la aderarea la NATO şi ca această ţară să cedeze teritorii, solicitări respinse ferm de Kiev.
Dmitri Peskov a reafirmat astăzi că Rusia este împotriva unei eventuale trimiteri de trupe europene în Ucraina în cazul unui acord de pace între Kiev şi Moscova.
"Nu există o armată europeană, nu există decât armate ale ţărilor specifice, care sunt în majoritate membre ale NATO", a adăugat purtătorul de cuvânt.
La finalul săptămânii trecute, secretarul general al NATO, Mark Rutte, le-a cerut aliaţilor occidentali să dea "garanţii de securitate solide" pentru Ucraina în cazul unui acord de pace cu Moscova, pentru a evita orice nouă invazie rusă.
Potrivit lui Rutte, este vorba de două forme de garanţii - prima, care prevede consolidarea armatei ucrainene pentru a descuraja Rusia să atace, iar a doua fiind reprezentată de garanţii de securitate europene şi americane.
"Este clar că Statele Unite vor fi implicate. Aceste garanţii de securitate trebuie să fie respectate", a accentuat Mark Rutte.
În 1994, Rusia a semnat la Budapesta memorandumul ce viza garantarea securităţii Ucrainei, Belarusului şi Kazahstanului în schimbul abandonării de către aceste ţări a armelor nucleare moştenite din perioada sovietică.
Rusia a încălcat acest memorandum prin anexarea Crimeii în 2014 şi apoi prin lansarea în 2022 a unei ofensive de mare anvergură contra Ucrainei, soldată cu zeci de mii de morţi şi forţarea altor milioane de persoane să-şi părăsească locuinţele.
