Oana Țoiu: Marea Neagră, una dintre cele mai riscante zone pentru navigatori
"Marea Neagră în acest moment este unul dintre cele mai riscante locuri pentru un navigator. Numărul de decese din ultima vreme depăşeşte practic riscurile din alte zone de comerţ maritim", a afirmat Ţoiu, într-o conferinţă de presă, la Palatul Victoria.
Ea a adăugat că numărul de incidente la Marea Neagră s-a intensificat în ultima perioadă şi nu există elemente care să indice o diminuare a acestora în perioada imediat următoare.
"Nu avem, în acest moment, indicii să presupunem că ele vor scădea în perioada imediat următoare, decât dacă reuşim, prin efortul diplomatic, să ajungem la un armistiţiu. (...) Marea Neagră este o arteră esenţială pentru comerţul cu grâne. În momentul în care a devenit şi Marea Neagră un punct de blocaj, aşa cum se întâmplă în Strâmtoarea Ormuz sau Bab el-Mandeb, asta a fost direct vizibil în indexul global al preţului hranei şi direct vizibil în componenta de inflaţie generată de preţul grânelor în anumite ţări care au o componentă mare de import pe traseele din Marea Neagră, din Orientul Mijlociu şi din Africa", a explicat Oana Ţoiu.
De ce este important un armistițiu la Marea Neagră
Potrivit acesteia, armistiţiul la Marea Neagră reprezintă un obiectiv important, inclusiv pentru ţările importatoare, însă demersul este blocat de Federaţia Rusă. Armistiţiul ar contribui inclusiv la construirea încrederii necesare pentru negocierile de pace, a punctat Ţoiu.
"Partea română a co-organizat împreună cu Comisia Europeană, cu Franţa şi cu Ucraina, segmentul din marja Adunării Generale ONU care a adus participarea a peste 30 de ţări, bună parte la nivel de miniştri de Externe, pentru a avea acest efort comun, pentru a pune presiune pe Rusia şi a întări canalul diplomatic pentru a cere un armistiţiu", a declarat ea.
NATO va discuta securitatea la Marea Neagră pe 20 octombrie
Ţoiu a amintit că pe 20 octombrie va avea loc Adunarea generală NATO dedicată securităţii la Marea Neagră, convocată de secretarul general Mark Rutte, în urma întâlnirii cu preşedintele Nicuşor Dan şi cu premierul Bulgariei.
"În ceea ce priveşte cerinţele pentru viitor, atât la nivel NATO, cât şi la nivelul finanţării în bugetul multianual al Uniunii Europene, poziţia României cere întărirea Flancului estic şi, evident, întărirea capacităţii de descurajare şi apărare la Marea Neagră", a indicat ea.
Conform analizelor UE, intensificarea atacurilor Federaţiei Ruse reprezintă o tactică pentru a pune presiune asupra economiei Ucrainei, în special înainte de iarnă, a menţionat ministrul interimar de Externe.
Ea a evidenţiat că Ministerul Apărării a acordat prioritate achiziţiilor care vizează capabilităţi în zona navală, a radarelor şi la nivelul protecţiei civile.
"În ce priveşte protecţia infrastructurii critice, un pas pe care l-am făcut este întărirea colaborării trilaterale cu Bulgaria şi cu Turcia; finalizarea conceptului pentru hub-ul de securitate maritimă, care are şi o componentă de creştere a analizei situaţionale şi a capacităţii de a răspunde la interferenţe hibride. La nivel NATO, chiar în săptămâna care urmează, există o întâlnire a experţilor pentru protecţie a infrastructurii critice şi ne dorim ca anul viitor să fim cei care o găzduim în România", a informat Oana Ţoiu.
Ea a mai anunţat că, joi, în cadrul unei discuţii cu ministrul de Externe al Lituaniei, a fost convenit schimbul de practici în domeniul securităţii maritime.
"În ceea ce priveşte perspectiva de protecţie militară, noi am reuşit în acest an să creştem nivelul de colaborare al ţărilor aliate de la Marea Neagră - România, Bulgaria şi Turcia. Ne-am bazat pe o colaborare trilaterală care exista deja în activităţile de deminare, pentru a păstra navigaţia pe Marea Neagră sigură. A fost crescut nivelul de colaborare şi pentru a proteja infrastructura critică", a completat ministrul interimar de Externe.
