ÎCCJ a respins recursul PNL
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a respins recursul PNL, după ce partidul pierduse procesul şi la Curtea de Apel Bucureşti, în noiembrie 2025.
Potrivit actelor de la dosar, după ce Curtea Constituţională a anulat rezultatele primului tur al alegerilor prezidenţiale din noiembrie 2024 şi a dispus reluarea de la zero a procesului electoral, Guvernul a adoptat OUG nr. 143/2024, prin care s-a stabilit restituirea către competitorii electorali a sumelor cheltuite în campania electorală.
Ordonanţa respectivă prevedea la art.1 alin. (1) următoarele: "În termen de 10 zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, Autoritatea Electorală Permanentă restituie, la cererea scrisă a competitorilor electorali la alegerile pentru Preşedintele României din anul 2024, sumele aferente cheltuielilor electorale evidenţiate în rapoartele detaliate ale veniturilor şi cheltuielilor electorale depuse de către aceştia la Autoritatea Electorală Permanentă, în condiţiile legii".
Ce sume apar în raportul cheltuielilor electorale
În cadrul alegerilor din 2024, PNL a avut calitatea de competitor electoral şi a formulat cererea de restituire a sumelor aferente cheltuielilor electorale, care se ridicau la 17.650.605 lei, din care 3.541.017 lei reprezentau cheltuieli efectuate din finanţare privată şi 14.109.587 lei cheltuieli efectuate din finanţare publică.
Ulterior, AEP i-a restituit integral suma solicitată de 17 milioane de lei, însă o echipă de control de la AEP a stabilit că PNL trebuia să primească doar suma reprezentând cheltuielile efectuate din finanţare privată, nu şi cea derivată din finanţarea publică.
În consecinţă, AEP a emis o decizie pe 7 mai 2025, prin care obliga PNL să verse la bugetul de stat suma de 14.117.378 lei, reprezentând cheltuieli electorale efectuate cu ocazia alegerilor pentru preşedintele României din anul 2024.
Suma de 14.117.378 de lei era compusă din: 14.109.587 lei, reprezentând finanţare publică, şi 7.790,45 lei, reprezentând finanţare privată, invalidată în temeiul art. 48 alin. (13) din Legea nr. 334/2006, arătându-se în rubrica aferentă motivării că: "în urma examinării documentelor depuse de Partidul Naţional Liberal, s-a constatat existenţa unei neconcordanţe între calculul difuzărilor efectuate de către (...) 3 S.A. şi sumele facturate. Ca urmare a solicitării de clarificări, furnizorul a transmis un model de calcul al difuzărilor, din care a rezultat o diferenţă de 7.790,45 lei, reprezentând o sumă facturată în plus. În acest context, competitorul electoral a solicitat furnizorului emiterea unei facturi storno pentru corectarea erorii".
PNL a atacat decizia AEP în instanţă, pierzând procesul atât la Curtea de Apel Bucureşti (pe fond), cât şi la Instanţa supremă (în recurs).
Cum au motivat judecătorii respingerea solicitării PNL
După decizia CCR de anulare a primului tur, Guvernul a constatat că Legea nr. 334/2006 nu conţine prevederi privind restituirea sumelor în cazul anulării unor alegeri, astfel că a adoptat OUG nr. 143/2024, care stipula restituirea către competitorii electorali a sumelor aferente cheltuielilor electorale.
La art. 1 din OUG 143/2024 se stipula: "Autoritatea Electorală Permanentă restituie (...) sumele aferente cheltuielilor electorale evidenţiate în rapoartele detaliate ale veniturilor şi cheltuielilor electorale depuse (...), în condiţiile legii".
Magistraţii precizează că norma indicată arată, în mod expres, că restituirea cheltuielilor electorale evidenţiate în rapoartele detaliate se efectuează în condiţiile legii, ceea ce indică voinţa legiuitorului de a completa cadrul normativ al OUG nr.143/2024 cu cel al Legii nr. 334/2006.
În opinia judecătorilor, sumele aferente cheltuielilor electorale supuse restituirii, conform OUG nr.143/2024, trebuie stabilite doar prin aplicarea în completare a art. 48, inclusiv alin. (11) lit. d) din Legea 334/2006, fiind excluse astfel de la restituire cele provenite din subvenţii de la bugetul de stat.
