Dezastrul recent a provocat, la momentul publicării analizei CNN, peste 600 de decese și aproximativ 3.000 de persoane erau date dispărute de ambele părți ale frontierei. CNN precizează că nu există indicii că evenimentul ar fi fost provocat de dezvoltarea infrastructurii. O parte dintr-un ghețar s-a desprins, declanșând o alunecare de teren și un torent care a distrus sate, drumuri, poduri și instalații hidroenergetice.
China construiește în Tibet un megabaraj de 168 de miliarde de dolari
China are cele mai ample planuri de dezvoltare din regiune și încearcă să transforme Tibetul într-un centru de producție de energie verde la mare altitudine.
Printre proiectele aflate în dezvoltare se numără un megabaraj evaluat la 168 de miliarde de dolari pe râul Yarlung Tsangpo. Proiectul, început în luna iulie, ar urma să genereze mai multă energie electrică decât orice altă hidrocentrală din lume și să folosească o diferență de altitudine de 2.000 m, inclusiv prin tuneluri realizate prin munte.
Beijingul construiește și linii de transport al energiei electrice de foarte înaltă tensiune, pentru a transfera electricitatea produsă în Tibet către regiunile estice ale Chinei.
Dezvoltarea infrastructurii are și o dimensiune strategică. China a investit în localități și infrastructură de-a lungul frontierelor disputate, într-o regiune în care armatele Chinei și Indiei s-au confruntat în 2020.
CNN amintește și dimensiunea politică a prezenței Beijingului în Tibet, unde autoritățile chineze au folosit dezvoltarea economică pentru consolidarea controlului asupra regiunii după 1959 și plecarea în exil în India a celui de-al 14-lea Dalai Lama.
India pregătește un baraj de 11.200 MW, iar Nepal își extinde hidroenergia
India dezvoltă, la rândul său, infrastructura din Himalaya. Cea mai mare companie hidroenergetică de stat a țării pregătește un baraj cu o capacitate de 11.200 MW, amplasat în aval de proiectul chinez.
New Delhi a construit în ultimii ani și noi tuneluri și căi ferate prin trecătorile montane, infrastructură care poate facilita inclusiv mobilizarea resurselor în zona de frontieră.
Nepal își extinde, de asemenea, capacitățile hidroenergetice de pe râurile Himalayei, inclusiv cu finanțare din partea Chinei și Indiei.
Cererea tot mai mare de energie electrică, inclusiv cea asociată dezvoltării inteligenței artificiale, ar putea accelera investițiile pentru exploatarea potențialului hidroenergetic al regiunii.
12 baraje din Nepal au fost lovite de inundații
Riscurile sunt însă în creștere. Alunecările de teren, torenții de resturi și viiturile provocate de lacurile glaciare devin mai greu de anticipat pe măsură ce clima se schimbă.
În urma dezastrului recent, peste 430 MW de capacitate de producție a energiei din Nepal au fost scoși din funcțiune după ce 12 baraje au fost lovite de inundații. Alte proiecte aflate în construcție și însumând aproximativ 470 MW au fost, de asemenea, afectate.
Austin Lord, cercetător în cadrul programului Energy, Water and Sustainability al Stimson Center, avertizează că fenomene considerate cândva extrem de rare apar acum mult mai des. El spune că regiunea ajunge să se confrunte cu inundații considerate statistic specifice unui interval de 100 de ani la fiecare 5-10 ani.
Specialiștii citați de CNN consideră că proiectele viitoare trebuie dimensionate și amplasate ținând cont de riscuri care evoluează rapid, iar China, India și Nepal ar trebui să coopereze mai strâns în monitorizare și în schimbul de informații.
Cooperarea este cu atât mai importantă într-o regiune în care datele privind râurile transfrontaliere au fost și sursă de tensiuni. China este cunoscută pentru faptul că a suspendat pentru o perioadă furnizarea unor date hidrologice după confruntarea de frontieră din 2017. Beijingul susține că este transparent în privința datelor.
Oficialii chinezi și indieni au convenit, în cadrul discuțiilor organizate recent la Beijing, să continue comunicarea privind datele hidrologice și să organizeze luna viitoare următoarea reuniune dedicată râurilor transfrontaliere.
