Mecanismul a fost dezvoltat cu sprijinul Institutului de Cercetare-Dezvoltare în Acvacultură de la Galați și a fost discutat ulterior cu Comisia Europeană, care l-a considerat unicat la nivelul statelor membre, a declarat Valentin Toma, director general al Direcției Generale Pescuit, Autoritatea de Management pentru Programul pentru Acvacultură și Pescuit.
Până la 174,92 euro pe hectar pentru fermele de acvacultură
Apelul de proiecte din cadrul acțiunii 2.1.4 „Servicii de mediu” a fost lansat pe 24 iulie și este deschis până pe 6 septembrie 2026.
Bugetul total disponibil este de 14,285 milioane de euro.
Pentru acvacultura extensivă, compensația maximă este de 174,92 euro/ha/an, iar pentru fermele semi-intensive, care administrează hrană, sprijinul poate ajunge la 97,18 euro/ha/an.
Valentin Toma estimează că cel puțin 300 de ferme din România ar putea fi eligibile și se așteaptă la un număr similar de cereri de finanțare.
Noi acordăm în baza acestei măsuri o compensație maximă de 174,92 euro/ha/an pentru acvacultura extensivă și de 97,18 euro/ha/an pentru fermele semi-intensive, adică cele care administrează hrana. Mă aștept să fie eligibile cel puțin 300 de ferme din România
Valentin Toma
Toți fermierii eligibili ar urma să primească bani
Autoritatea de Management intenționează ca, în cazul în care numărul cererilor depășește bugetul disponibil, toți solicitanții eligibili să beneficieze de finanțare.
Într-o asemenea situație, valoarea compensației ar urma să fie redusă proporțional.
„Ce trebuie să înțeleagă fermierii este că în momentul în care ești eligibil înseamnă că primești bani. În zona programului de acvacultură și pescuit este pentru prima dată când se procedează așa”, a explicat Valentin Toma.
Astfel, dacă numărul solicitărilor va fi foarte mare, valoarea de aproximativ 175 euro/ha/an acordată pentru anumite ferme ar putea scădea, astfel încât toate proiectele eligibile să intre la finanțare.
Sprijinul poate ajunge la 50.000 de euro pe an pentru un solicitant
Suprafața eligibilă folosită pentru calcularea sprijinului reprezintă 70% din suprafața luciului de apă înscrisă în licența de acvacultură pentru care se solicită compensația.
Sprijinul nu poate depăși 50.000 de euro/an/solicitant, iar intensitatea maximă a sprijinului public este de 100%.
Pentru a primi compensația, fermele trebuie să fie active și să desfășoare efectiv activități de acvacultură.
Simpla deținere a unui luciu de apă, fără activitate de acvacultură, nu este suficientă pentru obținerea banilor.
Ce condiții trebuie să îndeplinească fermele
Printre principalele condiții se numără deținerea unei licențe de acvacultură, a unei autorizații de mediu și a vizei anuale de mediu pentru anul în care se solicită compensația.
Producția comercializată trebuie să se situeze între 50 și 1.500 de kilograme de pește pe hectar pe an, calculată în raport cu suprafața eligibilă efectivă.
„Trebuie să avem de-a face cu o fermă de acvacultură care este activă. Ce înseamnă activă? Înseamnă că acea fermă desfășoară activitate de acvacultură și produce pește pe care îl vinde”, a explicat Toma.
Banii pot fi folosiți și pentru cofinanțarea unor investiții
Compensațiile pot fi folosite de fermieri pentru a-și asigura cofinanțarea unor viitoare proiecte de modernizare.
În septembrie urmează să fie lansată pentru a patra oară măsura de investiții în acvacultură.
„Oamenii pot să folosească acești bani și să atragă fonduri pentru a se moderniza, pentru a-și crește producția”, a spus Valentin Toma.
Apelul anterior pentru investiții în ferme a atras doar 10 proiecte.
Peste 1.100 de licențe de acvacultură există în România
În România există în prezent peste 1.100 de licențe de acvacultură.
Pentru această schemă, Autoritatea de Management a identificat și contactat direct aproximativ jumătate dintre fermele considerate potențial eligibile.
Programul este promovat și printr-o pagină dedicată, unde fermierii pot găsi informațiile și documentele necesare și își pot verifica eligibilitatea.
Direcția Generală Pescuit va organiza și două evenimente de promovare a acțiunii „Servicii de mediu”, unul pe 19 august, la Miroslava, în județul Iași, și unul pe 21 august, la Tulcea.
Ulterior va fi organizat și un webinar pentru fermierii care nu au putut participa la aceste evenimente.
