„Sunt vreo trei sau patru praguri care pun probleme navigaţiei"
Comandantul navei Moldova, Vali Moldoveanu, a declarat pentru AGERPRES că cele mai dificile praguri sunt pe braţul Chilia al Dunării, zonă pe care Administraţia Fluvială a Dunării de Jos (AFDJ) din Galaţi nu are obligaţia de a interveni pentru asigurarea adâncimilor minime necesare navigaţiei, la fel ca pe braţul Sfântu Gheorghe.
"Pe Chilia, trebuie să mergi cu viteză redusă, ca să nu atingi fundul fluviului. Ar trebui făcute dragaje. Sunt vreo trei sau patru praguri care pun probleme navigaţiei", a menţionat Vali Moldoveanu.
Întâlnirea navelor maritime, mai dificilă pe brațul Sulina
El a mai spus că pe braţul Sfântu Gheorghe este de asemenea un prag dificil pentru navele fluviale între kilometrii 101 şi 103.
"Pe braţul Sulina, este adâncime, numai că din cauza apelor scăzute s-a îngustat şenalul navigabil şi atunci apar zone dificile unde întâlnirea şi depăşirea navelor maritime e mai greu de făcut şi atunci mai stăm şi aşteptăm după ele. Trecem de navele maritime unde am prins că se mai lăţeşte şenalul navigabil, sau aşteptăm navele maritime care coboară unde se poate face întâlnirea fără evenimente", a afirmat comandantul navei Moldova, Vali Moldoveanu.
Navigator pe Dunăre din anul 1988, el a amintit că nivelul fluviului este cel mai mic din cele văzute în activitatea lui şi a menţionat că situaţia navigaţiei se va îmbunătăţi dacă va ploua în amonte.
Braţul Sulina face parte din Dunărea maritimă, ce cuprinde fluviul de la vărsarea acestuia în Marea Neagră pe canalul Sulina până în apropiere de oraşul Brăila, şi este prima cale navigabilă pentru vase maritime de mare tonaj din România.
Primele lucrări hidrotehnice pentru îmbunătăţirea navigaţiei de pe braţul Sulina au avut loc sub coordonarea inginerului şef Charles Hartley, angajat al Comisiei Europene a Dunării, şi au dus la creşterea cu peste 50% a cantităţii produselor transportate de nave, în perioada 1858-1861, potrivit lucrării "România şi Comisia Europeană a Dunării", de Ştefan Stanciu.