Solicitarea vine în contextul în care debitul scăzut al Dunării a determinat oprirea Unității 1 de la Cernavodă, iar autoritățile avertizează că și cel de-al doilea reactor ar putea deveni indisponibil.
Băsescu susține că starea de alertă nu oferă autorităților cadrul legal necesar pentru a lua măsuri care ar putea restrânge consumul de electricitate. Guvernul a declarat stare de alertă energetică la nivel național pentru luna august, pe fondul secetei și al scăderii producției de energie.
„Cred că va trebui să declare starea de urgență. (...) Starea de alertă nu permite măsuri care să afecteze drepturile omului, cum ar fi, spre exemplu, i-am luat lumina”, a afirmat Traian Băsescu într-o intervenție televizată.
Fostul șef al statului a precizat că o eventuală stare de urgență ar trebui limitată strict la sectorul energetic.
Băsescu cere stare de urgență după oprirea reactorului de la Cernavodă
România a intrat în stare de alertă energetică pentru luna august după ce seceta și debitele reduse ale râurilor au diminuat producția de electricitate. Debitul Dunării a coborât la aproximativ 1.600 de metri cubi pe secundă și ar putea scădea cu încă 100 de metri cubi pe secundă.
Nivelul apei a afectat zona prin care este alimentată cu apă Centrala Nuclearoelectrică de la Cernavodă. Nuclearelectrica a oprit controlat Unitatea 1 în dimineața zilei de 28 iulie 2026, după apropierea de limitele de exploatare a parametrilor legați de nivelul Dunării.
Unitatea 2 a rămas în funcțiune, însă continuarea scăderii debitului ar putea determina oprirea acesteia. Într-un asemenea scenariu, România ar pierde aproximativ 20% din producția națională de energie electrică.
Importurile de energie ar putea crește de la aproximativ 1.700 MW, în orele de seară, la peste 2.500 MW, dacă și a doua unitate de la Cernavodă ar fi oprită. Autoritățile au discutat cu Ucraina despre un posibil ajutor energetic de urgență și au cerut autorizarea rapidă a capacităților fotovoltaice, eoliene și de stocare finalizate.
Băsescu critică închiderea termocentralelor pe cărbune
Traian Băsescu susține că vulnerabilitatea actuală a sistemului energetic este rezultatul deciziilor prin care România a închis capacități de producție pe cărbune fără să construiască anterior centrale care să le înlocuiască.
El afirmă că autoritățile au respectat partea angajamentelor care prevedea retragerea termocentralelor pe cărbune, dar nu au construit noile capacități de producție necesare.
Au îndeplinit prima parte, au închis termocentralele pe cărbune, dar nu le-a dat prin cap că înainte de a le închide trebuie să aibă ceva cu care să le înlocuiască.
Traian Băsescu
Fostul președinte susține că România dispunea de finanțarea necesară pentru construirea mai multor centrale pe gaze, însă proiectele au rămas blocate.
„Avem bani să facem vreo trei-patru termocentrale pe gaze. N-a făcut nimeni nimic. Au făcut doar licitații pe care le-au tot anulat, că nu câştiga cine trebuie şi uite în ce situaţie au adus România!”, a spus Traian Băsescu.
Traian Băsescu îi critică pe miniștrii Energiei și pe premieri
Băsescu îi consideră responsabili pentru situația actuală atât pe miniștrii care au condus portofoliul Energiei, cât și pe premierii care au coordonat politicile din domeniu.
„Am văzut numai papițoi la Energie. De-ăștia care vorbesc frumos și nu au făcut nimic, n-au făcut o termocentrală pe gaze”, a spus fostul șef al statului despre foștii miniștri din Ministerul energiei.
Nu numai un caz de bad management, este un caz penal
Traian Băsescu
În opinia sa, situația sistemului energetic depășește limitele unei administrări defectuoase.
