Moody’s menține ratingul României la Baa3, însă perspectiva rămâne negativă, ceea ce indică în continuare riscuri legate de situația fiscală a țării.
Reamintim că și Fitch Ratings a menținut ratingul suveran al României la nivelul „BBB-”, cu perspectivă negativă. Calificativul este susținut de statutul țării de membru al Uniunii Europene, de intrările de capital european, de evoluția produsului intern brut pe locuitor și de indicatorii de guvernanță, potrivit Ministerului Finanțelor.
Nicușor Dan: Ratingurile au impact asupra vieții tuturor
- Într-un mesaj publicat pe pagina de facebook, președintele a arătat că evaluările agențiilor internaționale de rating nu reprezintă doar indicatori tehnici, ci pot avea efecte directe asupra economiei și, implicit, asupra populației.
„Moody’s a confirmat pașii importanți pe care România i-a făcut în ultimul an ca să își echilibreze finanțele publice și să reducă cheltuielile”, a transmis Nicușor Dan.
Potrivit președintelui, păstrarea ratingului României în categoria recomandată investițiilor este rezultatul unui efort comun al instituțiilor statului, cetățenilor și mediului de afaceri.
Șeful statului a expicat că ratingul de țară poate influența costurile la care România se finanțează și încrederea investitorilor.
„Evaluările agențiilor de rating nu sunt doar aprecieri tehnice, ci au impact asupra vieții tuturor”, a subliniat președintele, indicând printre efecte costurile împrumuturilor statului, investițiile, dezvoltarea economică și crearea de locuri de muncă.
România mai are de lucru pentru reducerea cheltuielilor
- Nicușor Dan avertizează însă că menținerea ratingului nu înseamnă că problemele fiscale ale României au fost rezolvate. Președintele susține că țara are „mult de muncă în următoarea perioadă”, iar una dintre priorități trebuie să fie pregătirea bugetului pentru 2027.
Moody’s, ca și Fitch, pune accentul pe nevoia unui buget pentru 2027, agreat până la finalul acestui an, și a unor măsuri pentru limitarea creșterii cheltuielilor statului
Nicușor Dan, președintele României
Riscurile fiscale rămân, de altfel, unul dintre principalele motive pentru perspectiva negativă asociată ratingului României. Moody’s a avertizat anterior asupra dificultăților de implementare a programului de consolidare fiscală și asupra necesității continuării reducerii deficitului.
Investițiile și mediul privat, esențiale pentru revenirea economiei
- O altă prioritate indicată de Nicușor Dan este revenirea României la creștere economică.
În opinia sa, acest obiectiv presupune accelerarea investițiilor, stimularea mediului privat, îmbunătățirea managementului companiilor de stat și asigurarea unei mai mari predictibilități fiscale.
Menținerea încrederii investitorilor este cu atât mai importantă cu cât ratingul Baa3 reprezintă ultima treaptă din categoria „investment grade” în metodologia Moody’s. O eventuală retrogradare ar duce România în categoria speculativă.
Nicușor Dan vorbește și despre aderarea României la zona euro
- Președintele a abordat și obiectivul aderării României la zona euro, afirmând că există un acord de principiu între formațiunile politice pentru revenirea la o asumare concretă a acestui proiect.
Nicușor Dan a avertizat însă că adoptarea monedei euro este un proces de durată și presupune îndeplinirea mai multor condiții economice.
„Acesta este un proces de durată care trebuie prioritizat și în cadrul căruia vom face toate dezbaterile necesare”, a transmis președintele.
Apel către partidele politice pentru continuarea reformelor
- Șeful statului consideră că obiectivele economice asumate de România pot fi atinse numai dacă există cooperare politică și continuitate în implementarea reformelor.
„Toate aceste obiective pot fi atinse doar dacă partidele renunță la agendele politice și la discursul electoral și lucrează pentru cetățenii care i-au ales”, a transmis Nicușor Dan.
Președintele și-a exprimat încrederea că România poate finaliza reformele asumate, însă mesajul său vine în contextul în care principalele agenții de rating continuă să privească cu atenție evoluția finanțelor publice și capacitatea autorităților de a menține procesul de consolidare fiscală.
