Grupurile parlamentare trebuie să transmită până săptămâna viitoare propunerile
Acesta va fi alcătuit din 15 deputaţi, conform ponderii partidelor, iar grupurile parlamentare trebuie să transmită până săptămâna viitoare propunerile, astfel încât să poată fi votate într-o şedinţă ulterioară a Biroului permanent.
Solicitarea a venit în contextul în care, în şedinţa de plen de marţi, deputaţii au aprobat, la solicitarea AUR şi a USR, ca două proiecte de lege privind reducerea numărului de parlamentari la 300 să intre în dezbaterea comisiilor de specialitate.
Întrunită în şedinţă tot marţi, Comisia juridică a decis, cu majoritate de voturi, formularea unei solicitări către Biroul permanent în vederea constituirii unui grup de lucru comun, cu reprezentarea tuturor grupurilor parlamentare, inclusiv a deputaţilor neafiliaţi, pentru analiza proiectelor PL-x 296/2023 şi PL-x 454/2025, care vizează reducerea numărului de parlamentari.
"Având în vedere că cele două proiecte sunt repartizate pentru examinare mai multor comisii parlamentare, considerăm utilă constituirea unui cadru comun de analiză, care să permită stabilirea unor principii şi criterii unitare, fără a afecta competenţele şi parcursul legislativ al comisiilor sesizate. Necesitatea unei asemenea abordări rezultă şi din faptul că reducerea numărului de mandate nu reprezintă o simplă chestiune numerică. Art. 62 alin. (3) din Constituţie impune stabilirea numărului de deputaţi şi senatori în raport cu populaţia ţării, ceea ce reclamă o analiză fundamentată a variantelor de repartizare şi a efectelor acestora asupra fiecărei circumscripţii.
Totodată, potrivit art. 56 alin. (1) din Legea nr. 208/2015, norma de reprezentare şi pragul de 5% pentru alegerea unui deputat sunt raportate la numărul total de mandate prevăzut pentru Camera Deputaţilor. Reducerea acestui număr produce, în consecinţă, efecte asupra normei de reprezentare şi asupra pragului exprimat în voturi, ceea ce impune evaluarea consecinţelor asupra întregului mecanism electoral, inclusiv din perspectiva reprezentării minorităţilor naţionale", se arată în solicitarea Comisiei juridice.
Potrivit documentului, lucrările grupului de lucru ar trebui să pornească de la următoarele principii: respectarea Constituţiei şi a principiilor reprezentării democratice, inclusiv a egalităţii votului; proporţionalitatea dintre populaţie şi numărul de mandate, prin raportare la date demografice actualizate şi, în primul rând, la rezultatele celui mai recent recensământ; asigurarea unei reprezentări teritoriale adecvate, inclusiv pentru judeţele cu populaţie redusă; protejarea reprezentării minorităţilor naţionale, potrivit Constituţiei şi legislaţiei aplicabile; evaluarea distinctă a efectelor asupra Camerei Deputaţilor şi Senatului, în raport cu caracterul bicameral al Parlamentului; analizarea mai multor variante de repartizare a impactului concret al acestora asupra circumscripţiilor electorale.
"De asemenea, Codul bunelor practici în materie electorală al Comisiei de la Veneţia tratează sistemul electoral şi delimitarea circumscripţiilor ca elemente fundamentale ale procesului electoral, a căror modificare presupune o analiză aprofundată şi un proces de dezbatere şi consens. (...) Un asemenea demers este cu atât mai necesar cu cât rezultatele referendumului din 2009 privind Parlamentul unicameral şi reducerea numărului de parlamentari la 300 trebuie analizate în contextul actualei structuri bicamerale.
Opţiunea exprimată atunci de electorat pentru un anumit plafon numeric a fost formulată într-un context instituţional diferit, iar aplicarea unui asemenea plafon în actuala structură a Parlamentului, în care mandatele sunt distribuite între două Camere cu atribuţii constituţionale distincte, reclamă o fundamentare juridică şi electorală corespunzătoare", adaugă comisia.
Potrivit Comisiei juridice, constituirea grupului de lucru ar permite, astfel, o analiză comună a acestor implicaţii şi stabilirea unor repere unitare pentru dezbaterea proiectelor în comisiile sesizate, contribuind la identificarea unei soluţii legislative fundamentate, proporţionale şi conforme cu exigenţele constituţionale privind reprezentarea cetăţenilor.
Două proiecte de lege privind reducerea numărului de parlamentari la 300: în dezbaterea comisiilor
Două proiecte de lege privind reducerea numărului de parlamentari la 300 au intrat în dezbaterea comisiilor de specialitate, după ce plenul Camerei Deputaţilor a dat un vot în acest sens.
Înainte de a fi începută dezbaterea ordinii de zi, liderul deputaţilor AUR, Mihai Adrian Enache, a făcut o solicitare de suplimentare a acesteia cu un proiect legislativ privind reducerea numărului de parlamentari la maximum 300.
"Am o solicitare de suplimentare a ordinii de zi. Fac menţiunea că nu există un acord al liderilor, aşa că va fi nevoie de un vot. Este o solicitare pe care o tot facem de ani de zile, dar am văzut ieri două partide care s-au arătat dispuse să punem în aplicare referendumul românilor, care au spus că Parlamentul trebuie să fie condus de maxim 300 de parlamentari.
Există un proiect pe ordinea de zi în circuitul legislativ, PLx 296/2023, care implementează, practic, ceea ce au decis românii prin referendum - scăderea numărului de parlamentari la maxim 300. Este momentul, stimaţi colegi, să arătaţi că nu facem declaraţii politice, vreţi să faceţi reforma Parlamentului. O aveţi pe masă. (...) Dacă vreţi într-adevăr să reformăm Parlamentul, haideţi să lucrăm acest proiect, care este exact ceea ce aţi comunicat împreună ieri - USR şi PNL", a declarat Enache.
Deputata USR Cristina Prună, iniţiatoarea unui proiect similar (PLx 454/2025), a propus ca soluţie dezbaterea în paralel a celor două proiecte de către comisiile de specialitate. "Ar trebui cele două proiecte de lege să fie discutate la comun în comisiile raportoare. (...) Deci putem supune la vot ca aceste comisii să se întrunească, să lucreze în paralel cu plenul şi să avem un raport pe care să îl putem discuta aici, în plenul Camerei Deputaţilor", a spus ea.
