Peste 53% din risipa alimentară la nivel european se produce în gospodării, potrivit datelor Eurostat citate de Federația Băncilor pentru Alimente din România.
Cum ajunge o familie să piardă mii de lei pe an
O parte importantă din pierderi pornește de la decizii aparent minore luate zi de zi.
Cumpărăturile făcute fără o listă clară sau atunci când consumatorul merge la magazin pe stomacul gol pot duce la achiziții impulsive, mai ales de produse perisabile și în cantități mai mari decât este necesar.
O altă sursă de risipă o reprezintă porțiile supradimensionate și gătitul în exces, în lipsa unui plan pentru congelarea sau reutilizarea resturilor.
Și modul în care sunt depozitate alimentele contează. FBAR indică principiul First In, First Out, primul intrat, primul ieșit, prin care produsele cumpărate mai devreme ar trebui să fie consumate înaintea celor noi. În lipsa unei organizări vizuale, alimentele mai vechi pot rămâne ascunse în frigider și pot expira.
O altă problemă este confuzia dintre formulările „A se consuma până la”, care indică data limită de siguranță, și „A se consuma de preferință înainte de”, care se referă la perioada de calitate optimă.
„Toate aceste mici neglijențe zilnice se acumulează, însemnând pentru o familie obișnuită o pierdere directă de până la câteva mii de lei în fiecare an, bani care ar fi putut fi economisiți sau direcționați către educație, sănătate și servicii esențiale”, atrage atenția FBAR.
Risipa alimentară costă și companiile din industria agroalimentară
Problema nu se oprește la gospodării. Pentru producători, procesatori, distribuitori și retaileri, surplusul de alimente care nu mai poate fi comercializat generează pierderi suplimentare.
Printre cauze se numără ambalajele deteriorate, erorile de etichetare sau apropierea de termenul de expirare.
În aceste situații, companiile pierd atât valoarea mărfii care nu mai este vândută, cât și sumele necesare pentru transportul, eliminarea și neutralizarea deșeurilor.
FBAR susține că donarea surplusului alimentar poate transforma o parte din aceste costuri într-un avantaj economic.
Legislația din România permite companiilor donatoare deductibilitate fiscală integrală la calculul impozitului pe profit și scutire de TVA pentru alimentele transferate gratuit către Băncile pentru Alimente.
„Când aruncăm mâncare, aruncăm bani”
„Risipa alimentară nu este doar o problemă morală sau de mediu, ci este o problemă de gestiune economică gravă. Când aruncăm mâncare, aruncăm bani, energie, muncă și resurse naturale”, a declarat Romuald Bulai, președintele Federației Băncilor pentru Alimente din România.
Acesta atrage atenția și asupra contrastului dintre alimentele aruncate în gospodării și persoanele care se confruntă cu insecuritatea alimentară.
„În timp ce o familie pierde sute de lei pe lună pe alimente uitate în frigider, la capătul celălalt al lanțului există români care nu au ce pune pe masă. La Băncile pentru Alimente, de 10 ani dovedim că există un alt drum: un mecanism în care fiecare leu investit în logistica noastră multiplică de peste 13 ori valoarea hranei salvate”, a spus Romuald Bulai.
Pe lângă efectul financiar, reducerea risipei alimentare și donarea surplusului limitează și cantitatea de hrană care ajunge în gropile de gunoi, unde descompunerea generează emisii de gaze cu efect de seră.
Peste 96 de milioane de porții de hrană distribuite
Federația Băncilor pentru Alimente din România și cele nouă Bănci Regionale din București, Cluj, Roman, Brașov, Oradea, Timișoara, Constanța, Craiova și Galați formează o rețea națională pentru recuperarea alimentelor care riscă să fie aruncate.
FBAR este membru al Federației Europene a Băncilor pentru Alimente.
De la înființare, în 2016, și până la finalul lunii iunie 2026, Rețeaua Băncilor pentru Alimente a colectat peste 49.000 de tone de produse.
Din acest total, peste 44.000 de tone au fost alimente salvate de la risipă, peste 4.000 de tone au provenit din Colecta Națională de Alimente, iar peste 1.800 de tone au fost produse non-food.
Cele peste 48.000 de tone de alimente s-au transformat în peste 96 de milioane de porții de hrană.
Produsele au fost distribuite prin 910 organizații neguvernamentale partenere către 340.000 de persoane vulnerabile.
