1 imagini
Discuția despre integrarea soluțiilor pe care le oferă cercetarea aplicată românească în mediul de business a avut loc în cadrul Future Lab, un program care facilitează transferul tehnologic și colaborarea dintre cercetare și industrie.
Produse petrochimice și exploatarea sectorului agro-alimentar
Deși România are un deficit comercial major în câteva sectoare-cheie, aici apar și primele oportunități. Industrii precum petrochimia și agri-food sunt indicate direct de mediul de business ca zone unde inovația ar putea avea un impact economic rapid.
“Referitor la ideea de deficit comercial, dacă mă uit astăzi pe cifre, cel mai mare deficit comercial îl înregistrăm pe zona de produse petrochimice și pe zona de agri-food, ceea ce este înfiorător de rușinos. M-aș uita cu predilecție către astfel de domenii. Insist asupra faptului că deficitul comercial al României este o mare, mare oportunitate pentru economia locală“, spune Ionuț Stanimir, Director Executiv, Marketing și Comunicare, BCR.
În paralel, sectorul energetic devine o altă zonă critică, pe fondul presiunilor tot mai mari care vizează decarbonizarea și nevoia de surse de energie alternative.
“Cu siguranță, faptul că există presiuni energetice mandatează soluții în această zonă masiv. Faptul că trăim o revoluție tehnologică în energie, din nou, cred că cere foarte mult focus acolo”, a adăugat Ionuț Stanimir.
Drone, digitalizarea rețelelor electrice și procesarea de big data
Dincolo de energie, apare și o dimensiune regională importantă, legată de noile modele industriale din Europa Centrală și de Est. Un exemplu este dezvoltarea unui posibil „aviation valley”, unde tehnologii precum dronele pot deveni soluții concrete pentru probleme structurale, inclusiv în logistică. Per ansamblu, ideea comună este că multe dintre răspunsuri există deja, dar ele trebuie mai bine conectate la nevoile reale ale economiei.
“Începem să discutăm de zona aceasta de organizare matricială în Europa Centrală și de Est, unde ne putem lega de câteva clustere industriale foarte stufoase și există multe oportunități. De exemplu, dacă facem un pas în spate, întreaga Europa Centrală și de Est devine un “aviation valley”. De ce? Există capabilitățile acestea în Cehia, România și Polonia. Se creează conceptul acesta de zid de drone în Ucraina și descoperim cu toții că logistica, care reprezintă o provocare fix din cauza de lipsei de densitate în autostrăzi și căi ferate, încă o dată cere soluții de livrare pe cale aeriană, cu drone. Răspunsurile sunt în fața noastră, de fapt. Chiar sunt în fața noastră”, încheie Ionuț Stanimir, reprezentant BCR.
Pentru companii din energie, miza nu este doar producția, ci și modul în care rețelele sunt digitalizate și gestionate în timp real. Aici intră în joc tehnologii precum contoarele inteligente și capacitatea de a procesa volume uriașe de date generate de acestea.
“Din partea PPC, noi avem multe linii de business, fiecare cu provocările ei în sistemul energetic. Avem partea de distribuție, unde este foarte importantă digitalizarea rețelelor, partea de smart-meters (contoare inteligente), cum gestionăm aceste enorme volume de date care ne vin din implementarea smart-meters-urilor”, declară George Agafiței, Director Afaceri Instituționale și Reglementări la PPC.
În contextul în care prosumatorii introduc energie în sistem și este nevoie de metode de contorizare foarte performante, care să gestioneze producția și consumul diferențiat, furnizorii de energie din România au această problemă: să găsească un tip de contoare inteligente, care să gestioneze și să măsoare energia coordonat cu noua realitate din piață.
Procesarea unui volum mare de date este una dintre principalele nevoi pentru dezvoltarea unor modele noi de consum, mai flexibile și adaptate comportamentului clienților. O altă provocare majoră este stabilizarea sistemului energetic, marcat de dezechilibre atât în producție, cât și în consum, inclusiv prin soluții de stocare mai performante.
“Cum transferăm aceste benefici către partea de furnizare? Ca furnizor, cum pot să creez niște soluții de consum flexibil pentru consumatori? Și pe partea de producție, cum pot să gestionez dezechilibrele în producție și dezechilibrele în rețea, cum pot să gestionez stocarea? Deci fiecare linie de business vine cu provocările ei. Cam asta ar fi temele principale: digitalizarea rețelelor electrice, dezechilibrele din rețea și partea de gestionare a stocării”, a continuat George Agafiței de la PPC.
Colaborarea dintre cercetarea românească și mediul de business
Programul Future LAB încearcă să rezolve acest decalaj dintre cercetare și economie, semnalat constant atât de mediul academic, cât și de companii. Dezvoltat de Social Innovation Solutions, programul pornește de la o analiză amplă a ecosistemului local, care arată că principala prioritate pentru peste 90% dintre cercetători este colaborarea reală cu industria și societatea. România nu duce lipsă de rezultate sau brevete valoroase, ci de mecanisme concrete care să le ducă din laborator spre testare și piață.
Printr-un program național de inovare și transfer tehnologic care durează trei luni, Future Lab conectează direct institutele de cercetare și centrele de research din universități cu mediul de business. Inițiativa reunește 25 de organizații de cercetare, alături de organizații precum UEFISCDI sau Măgurele Science Park. Miza programului este să transforme potențialul științific în soluții concrete pentru economie.
