Care sunt obiectivele principale ale CFR până în 2030
Documentul strategic setează ca prioritate absolută stoparea declinului tehnic al reţelei feroviare şi recuperarea accelerată a restanţelor istorice privind repararea şi modernizarea căilor ferate. Hotărârea de Guvern pentru aprobarea Strategiei de dezvoltare a infrastructurii feroviare pentru perioada 2026-2030 vine în continuarea documentului aprobat pentru perioada 2021-2025, perioadă marcată de un context economic şi social dificil, care a dus la o implementare doar parţială a proiectelor.
Documentul prezintă situaţia în care se află reţeaua feroviară, o consecinţă directă a celor 35 de ani de subfinanţare constantă. În perioada 2021-2025, alocările financiare abia au acoperit sub jumătate (45,76%) din necesarul real al infrastructurii feroviare. Doar deficitul pentru întreţinere şi reparaţii curente a depăşit 12 miliarde de lei", se arată în comunicat.
Sursa citată subliniază că efectele acestei lipse de fonduri s-au tradus în restricţii de viteză şi o degradare accelerată a reţelei.
"În 1990, doar 10,10% (1.364 km) din liniile de cale ferată aveau scadenţa depăşită la reînnoire. În 2010, procentul a urcat la 41,14% (5.596 km). În 2025, lungimea liniilor "epuizate" din punct de vedere tehnic a ajuns la 72,56% (9.753 km), dublându-se în doar 15 ani. Aceste probleme s-au reflectat direct în opţiunile românilor şi ale companiilor: piaţa transporturilor feroviare a înregistrat scăderi (de peste 2% la călători şi aproape 23% la marfă), deşi ţinta anterioară era o creştere cu 25%", conform comunicatului.
Pentru următorii cinci ani, Guvernul îşi asumă un plan clar de resuscitare a căilor ferate, bazat pe trei obiective strategice majore, cu finanţare prioritizată: Obiectivul 0: Recuperarea în ritm accelerat a restanţelor privind reînnoirea infrastructurii feroviare; Obiectivul A: Creşterea competitivităţii transportului feroviar pe piaţa internă - trenuri mai rapide, mai sigure şi mai predictibile; Obiectivul B: Integrarea în spaţiul feroviar unic european - respectarea obligaţiilor asumate de România faţă de Uniunea Europeană.
"Strategia acoperă toate domeniile critice: de la mentenanţa de bază şi operare, până la reînnoire şi extindere, incluzând atât investiţii directe, cât şi o serie de reforme administrative necesare pentru eficientizarea sectorului. (...) Principalul efect al implementării noii strategii va fi echilibrarea modurilor de transport. Prin migrarea unor fluxuri importante de pasageri şi mărfuri de pe şosele către calea ferată, reţeaua rutieră va fi semnificativ descongestionată.
Aceasta se va traduce prin: creşterea vitezei medii de deplasare pe şoselele actuale; scăderea numărului de accidente rutiere; reducerea blocajelor în trafic; scăderea costurilor de transport suportate de economia naţională " se evidenţiază în comunicat.
Noul Document nu modifică direcțiile de politică publică deja aprobate
Documentul este corelat cu Master Planul General de Transport al României (MPGT) şi include toate proiectele prioritare pentru perioada 2026-2030 privind modernizarea coridoarelor feroviare europene (TEN-T), realizate în parteneriat cu Comisia Europeană.
La finalul comunicatului, Guvernul precizează că Strategia aprobată de Guvern nu introduce politici publice noi şi nu modifică direcţiile de politică publică deja aprobate.
"Documentul actualizează şi continuă, pentru perioada 2026-2030, măsurile şi proiectele stabilite prin documentele strategice aflate în vigoare, inclusiv Strategia de dezvoltare a infrastructurii feroviare 2021-2025 şi Programul Investiţional pentru dezvoltarea infrastructurii de transport 2021-2030.
Strategia reprezintă un instrument de planificare indicativă, a cărui adoptare periodică este prevăzută de legislaţia naţională şi de dreptul Uniunii Europene. România are, totodată, obligaţia de a notifica Comisia Europeană cu privire la adoptarea documentului. În urma aprobării prin Hotărâre a Guvernului, Strategia de dezvoltare a infrastructurii feroviare pentru perioada 2026-2030 va fi publicată de Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii şi transmisă Comisiei Europene", se mai arată în comunicat.
Horațiu Cosma, reacție după aprobarea noii Strategii de dezvoltare a CFR
Noul contract nu este doar despre cât plătesc românii pentru infrastructura feroviară, ci și despre ce primesc în schimb, a scris acesta, pe Facebook.
- Pe coridoarele modernizate cu miliarde de euro, restricțiile de viteză trebuie să scadă de la an la an, iar minimum 30% din fondurile de întreținere trebuie direcționate către aceste linii.
- Pe întreaga rețea, indisponibilitatea liniilor nu va putea depăși, până în 2030, nivelul din 2025. Nu mai acceptăm ca degradarea infrastructurii să fie „programată” prin contract.
- ERTMS și ETCS trebuie să devină operaționale, nu să rămână echipamente moderne instalate, dar nefolosite. Curtici - Simeria trebuie să intre în exploatare comercială sub ETCS până la finalul acestui an.
- Bonusurile conducerii CFR SA vor fi legate mai strict de performanță. Pentru acordarea integrală a bonusurilor, pragul crește la 95% din obiective. Performanța slabă înseamnă audit, măsuri de redresare și, sub 60% din obiective, zero bonusuri.
- Restricțiile de viteză vor fi publicate lunar, cu cauza și termenul de eliminare. Vrem să știm unde sunt problemele și când trebuie rezolvate.
- Introducem contabilitatea pe secții de cale ferată, pentru a putea vedea cât costă și ce produce fiecare linie. Deciziile trebuie luate pe date, nu pe impresii.
- Contractele mari de investiții vor fi urmărite mai strict, cu termene clare de reacție și raportări periodice către minister.
- CFR SA va participa la benchmarking-ul european PRIME, astfel încât performanța administratorului român de infrastructură să poată fi comparată transparent cu cea a administratorilor din celelalte state europene.
„Și tratăm separat linia Gara de Nord - Aeroportul Henri Coandă. Este prima infrastructură feroviară pe care o văd foarte mulți dintre cei care ajung în România și trebuie să fie o carte de vizită”, a transmis acesta. „Calea ferată românească nu se repară într-o zi. Dar astăzi am făcut două lucruri importante: am deblocat finanțarea CFR SA și am schimbat regulile după care această finanțare este acordată. Statul își face partea. CFR SA trebuie să-și facă partea.”
