Vara 2026 vine cu o combinație rară de factori negativi: lipsă de avioane și piese, rute aeriene ocolitoare din cauza conflictelor, dar și un deficit acut de personal în aeroporturi și în cabinele de pilotaj. Toate acestea se suprapun cu o cerere în creștere pentru vacanțe, ceea ce înseamnă că sistemul funcționează deja la limită. Rezultatul: întârzieri în lanț, anulări și o experiență tot mai tensionată pentru pasageri, în special pe aeroporturi aglomerate precum Otopeni.
Livrările întârzie, biletele se scumpesc
Industria aviatică traversează o perioadă prelungită de dezechilibru, cu o cerere uriașă și ofertă limitată de piese și avioane noi. Lanțurile de aprovizionare sunt blocate din cauza întârzierilor la producția de aeronave și componente. Unele livrări se fac în ani de zile.
“Nu doar că n-avem aeronave, dar n-avem motoare, n-avem componente, supply chain-ul mondial este la pământ. Vor fi întârzieri la livrări până în 2029. Fabricanții de aeronave sunt în urmă cu comenzile, de curând Airbus a făcut public că are întârzieri la livrarea comenzilor 7 ani, iar Boeing are delay 8 ani”, a declarat Matt Ian David, CEO Dan Air.
Producătorii de motoare se confruntă cu dificultăți tehnice și logistice, în special în cazul unor motoare mai vechi, de tip GTF, utilizate pe aeronave precum Airbus A220. Aceste motoare au probleme care au dus la retragerea temporară a unor avioane, pentru verificări și reparații. Este afectată aproximativ o cincime din flota de Airbus A220 la nivel global. Producătorii nu reușesc să livreze la timp motoare care să îndeplinească condițiile de siguranță. Iar decalajele la livrare devin tot mai mari.
“Ne așteptăm ca toți operatorii să-și rețină aeronavele, să-și prelungească lease-urile, pentru că și-au făcut un anumit plan pentru dezvoltare care nu e posibil fără aeronave suplimentare, iar acestea nu vor fi livrate la timp. Ne așteptăm ca aceste întârzieri să tărăgăneze mult. Este foarte problematic și de asta în 2026 nu ne îndreptăm într-o direcție bună”, spune Matt Ian David.
Operatorii aerieni sunt forțați să-și schimbe strategiile de flotă, inclusiv să închirieze aeronavele existente, în condițiile în care prețul combustibilului crește și, odată cu el, multe alte costuri operaționale.
De altfel, scumpirea kerosenului, combustibilul folosit de avioane, a devenit o problemă mai evidentă în ultimele săptămâni când valoarea acestuia a urcat cu 50% și a început deja să forțeze companiile din industrie să mărească prețul biletelor.
”Toată lumea crește prețurile din cauza scumpirii combustibilului. Media scumpirii este de 5-6%. Scumpirile nu au fost uniforme, contează și ruta despre care vorbim. La noi, procentual, scumpirea a fost de aproximativ 5%, însă doar la anumite rute. De exemplu Dublin, o destinație mai îndepărtată, vorbim de o scumpire de 8-9%”, a declarat Matt Ian David.
Blocarea Strâmtorii Hormuz afectează livrarea de piese
Situația din Strâmtoarea Hormuz și conflictul din Iran afectează și ele livrarea de componente pentru industria aeronautică. Zona este de o importanță strategică pentru transportul maritim, chiar dacă tranzitul nu este blocat în permanență. Poate să dureze și de trei ori mai mult ca piesele comandate să traverseze zona cu vaporul și să ajungă la destinație.
“Componentele ar putea să vină cu avionul, dar programul de zbor s-a schimbat. Trebuie să ocolească cinci ore toată zona de Middle East și Arabia Saudită, să zboare prin partea de sus. Automat, avionul acela e disponibil cu cinci ore mai puțin. Așa apar întârzierile pe tot lanțul de furnizori”, a spus Matt Ian David, CEO Dan Air.
Așadar, rutele sunt mai lungi pentru a se evita zonele de risc din Orientul Mijlociu. În plus, anumite componente nu pot fi transportate cu avionul din cauză că sunt considerate materiale periculoase (inflamabile sau explozive), și trebuie livrate pe cale maritimă, ceea ce contribuie suplimentar la întârzieri.
UE se pregătește de valul întârzierilor. În ce situații se pot primi despăgubiri
Deși românii sunt deja obișnuiți cu ore de întârzieri în timpul sezonului de vară, situația se anunță chiar mai rea pentru vara anului 2026. Liniile aeriene operează la capacitate maximă și tot nu reușesc să facă față valurilor de turiști.
În Parlamentul European s-a votat recent păstrarea pragului minim de 3 ore pentru compensarea pasagerilor ale căror zboruri au întârzieri. Cu toate acestea, reprezentanții companiilor aeriene sunt nemulțumiți că trebuie să le plătească prejudicii oamenilor, pe motiv că majoritatea întârzierilor nu sunt din cauza lor.
“Majoritatea întârzierilor nu sunt cauzate de operatorii aerieni. Ele sunt cauzate de serviciul de control de trafic aerian”, declară Matt Ian David.
Deficitul de personal generează haos pe aeroporturi
Un alt factor care alimentează presiunea din aviație și contribuie la aglomerația așteptată în sezonul de vară este deficitul de personal, resimțit la nivelul întregului lanț operațional.
“Piloții au continuat să iasă la pensie, însoțitorii de bord, controlorii de trafic, personalul din aeroportul, toți au continuat să se pensioneze. Ei au îmbătrânit. Mai ales că există reglementări potrivit căora piloții de peste 65 de ani nu mai au dreptul să piloteze avioane comerciale, cu pasageri”, a continuat Matt Ian David.
Valurile de pensionări din ultimii ani, accelerate după pandemie, au redus semnificativ forța de muncă disponibilă, în timp ce ritmul de formare și recrutare nu a reușit să țină pasul cu revenirea cererii. În cazul piloților, limita legală de vârstă de 65 de ani duce la ieșiri automate din sistem, indiferent de experiența sau de starea de sănătate a acestora.
“Industria și-ar dori, a solicitat de atâtea ori să se ridice vârsta de pensionare. Nu e ceva inacceptabil să vezi un comandant care la 67 de ani să opereze un zbor, mai ales că, în ziua de astăzi, avioanele sunt puternic automatizate. Majoritatea piloților sunt într-o stare de sănătate bună, au avut o viață bună, cu un venit suficient de mare, care le-a permis un stil de viață mai sănătos”, a explicat Matt Ian David.
Pe fondul acestor constrângeri, companiile aeriene și aeroporturile vor opera cu resurse limitate și în perioada aglomerată a sezonului estival, ceea ce amplifică riscul de întârzieri, anulări și blocaje, inclusiv pe aeroporturi aglomerate precum Aeroportul Internațional Henri Coandă.
Aeroporturile Capitalei au înregistrat anul trecut un număr record de pasageri, de peste 17,7 milioane, cu 10,26% mai mult decât în 2024. Dezvoltarea traficului aerian de pasageri s-a manifestat şi printr-o creştere a mişcărilor de aeronave, pe aeroporturile Bucureştiului înregistrându-se, anul trecut, 142.728 aterizări şi decolări, cu 5,96% mai mult faţă de anul precedent.
