Saptamana trecuta, cativa medici de la Spitalul Metropolitan din Atena au venit la Bucuresti pentru a-si promova institutia si serviciile oferite. Desi Grecia nu este la fel de renumita precum Turcia sau Austria pentru turismul medical, 20% din veniturile spitalului provin de la pacienti din afara tarii.
Inarmati cu o brosura glossy care prezenta serviciile complete ale spitalului, de la simple investigatii pe care le gasim si in institutiile romanesti, pana la aparatura sofisticata pe care o gasim doar in spitalele mari din Occident, neurochirurgi, radioterapeuti si chiar managerul spitalului au punctat gama completa de servicii de care pacientii internationali pot beneficia si, un lucru pe care sistemul medical romanesc ar putea sa il invete, au stiut sa faca advertising si in ceea ce priveste calitatea si performanta medicilor, prin simpla publicare a tipurilor si numarului de operatii complexe pe care acestia le-au realizat in cariera.
Unul dintre CV-urile din brosura de prezentare, al directorului departamentului de oncologie, dr. Christos Christodoulou, avea nu mai putin de 20 de pagini, el fiind autorul a peste 70 de studii in domeniu.
Cu siguranta ca nici oncologii sau neurochirurgii romani nu sunt mai prejos, dar ne lipseste capacitatea de a ne promova si, bineinteles, aparatura si tehnologia pentru a intra in piata turismului medical.
Harta de mai jos arata cele mai cunoscute tari care practica turismul medical, in general fiind tari in curs de dezvoltare, unde serviciile sunt mai ieftine, dar tehnologia si aparatura sunt la fel de performante ca in statele dezvoltate: Germania, SUA, Marea Britanie.
In tot acest timp, ministrul Sanatatii, Eugen Nicolaescu, vorbeste de reformarea sistemului sanitar, prin reducerea a 3.000-4.000 de posturi, bineinteles dupa o evaluare a competentei. De asemenea, directiile de sanatate publica judetene se vor reorganiza in opt autoritati regionale, avand in subordine 34 de oficii judetene de sanatate publica, iar serviciile judetene de ambulanta, in opt servicii regionale, cu 33 de statii regionale.
Tot ce lipseste din expunerea de masuri a ministrului Nicolaescu este cuvantul INVESTITII, asta in contextul in care in ultimii cativa ani au fost inchise spitale, au fost dati afara medici, chiar daca sistemul de sanatate romanesc este mai mult decat deficitar la capitolul numar de medici si asistente.
Nu poate fi contestat faptul ca o reforma a costurilor in sistemul de sanatate trebuia facuta, dar maniera in care se face, adica prin noi concedieri dupa 5 ani de criza, si fara a investii in medicii de exceptie care inca nu au luat calea Occidentului si in aparatura de inalta performanta, este total neproductiva.
In plus, inainte de a ne gandi la costuri, am putea luam exemplul altor state cu economii nu cu mult mai mari decat a noastra. De ce sa nu profitam de putinii medici renumiti pe care ii mai avem si de cele cateva unitati cu tehnologie de varf pe care le avem.
Spre exemplu, spitalul Bagdasar-Arseni din Capitala dispune de un aparat pentru radiochirurgie, denumit Gamma Knife, prin care tumorile sunt tratate cu radiatii gamma, totul cu precizie milimetrica. Tratamentul este gratuit pentru pacientii romani platitori de CAS.
Partea cea mai interesanta este acest aparat foarte performant este foarte scump, iar procedura costa foarte mult la centrele renumite din Occident, dar la noi este gratuita. Tari precum Bulgaria, Ungaria, Moldova, Serbia nu dispun de acest tip de aparat.
Putem profita si noi de faptul ca avem acces la o astfel de tehnologie de varf si sa intram in circuitul turismului medical, adica sa atragem pacienti din tarile enumerate mai sus. Bulgarii sau moldovenii sunt nevoiti sa se duca in Turcia sau in Rusia (probabil tari unde costurile sunt mai mici decat in Germania sau Austria) pentru a avea acces la o sedinta de radioterapie. Sa ii invitam in Romania!
Daca grecii pot sa isi promoveze echipa de neurochirurgi si aparatura de ultima generatie pe care o au, de ce nu putem sa facem si noi marketing macar cu bruma de tehnologie de care dispunem? De asemenea, nimeni nu poate contesta ca inca mai avem echipe extraordinare de chirurgi si, cu putin efort din partea statului, am putea sa avem macar un spital foarte bine dotat si la standard europene care sa poata sa primeasca pacienti din strainatate.
Poate ca nu vom ajunge la performanta medicilor din Atena, cu 20% dintre internari venite din afara Greciei, sau la performanta Turciei care este deja renumita pentru operatiile pe care chirurgii lor le realizeaza la costuri mai mici decat in Germania, dar cu rezultate comparabile, dar am putea sa atragem venituri de la vecinii nostri (bulgari, sarbi, moldoveni), oferindu-le aparatura ca in Germania sau Turcia, dar preturi mai mici.
In felul asta, poate ca medicii nostri ar alege sa ramana in tara. Poate ca reforma domnului Nicolaescu ar trebui sa inceapa de la o abordare mai pragmatica a managementului spitalicesc.
Investitiile in aparatura pot fi amortizate daca vom oferi si calitate. Nu este un secret ca turismul medical este o afacere imensa si tari precum Turcia au stiut sa profite de acest trend global.
Am putea sa facem macar primi pasi in acest sens, bineinteles doar daca ne vom aminti ca sistemul de sanatate romanesc are nevoie mai mult ca oricand de investitii si nu de noi reduceri de personal.
Inarmati cu o brosura glossy care prezenta serviciile complete ale spitalului, de la simple investigatii pe care le gasim si in institutiile romanesti, pana la aparatura sofisticata pe care o gasim doar in spitalele mari din Occident, neurochirurgi, radioterapeuti si chiar managerul spitalului au punctat gama completa de servicii de care pacientii internationali pot beneficia si, un lucru pe care sistemul medical romanesc ar putea sa il invete, au stiut sa faca advertising si in ceea ce priveste calitatea si performanta medicilor, prin simpla publicare a tipurilor si numarului de operatii complexe pe care acestia le-au realizat in cariera.
Unul dintre CV-urile din brosura de prezentare, al directorului departamentului de oncologie, dr. Christos Christodoulou, avea nu mai putin de 20 de pagini, el fiind autorul a peste 70 de studii in domeniu.
Cu siguranta ca nici oncologii sau neurochirurgii romani nu sunt mai prejos, dar ne lipseste capacitatea de a ne promova si, bineinteles, aparatura si tehnologia pentru a intra in piata turismului medical.
Harta de mai jos arata cele mai cunoscute tari care practica turismul medical, in general fiind tari in curs de dezvoltare, unde serviciile sunt mai ieftine, dar tehnologia si aparatura sunt la fel de performante ca in statele dezvoltate: Germania, SUA, Marea Britanie.
In tot acest timp, ministrul Sanatatii, Eugen Nicolaescu, vorbeste de reformarea sistemului sanitar, prin reducerea a 3.000-4.000 de posturi, bineinteles dupa o evaluare a competentei. De asemenea, directiile de sanatate publica judetene se vor reorganiza in opt autoritati regionale, avand in subordine 34 de oficii judetene de sanatate publica, iar serviciile judetene de ambulanta, in opt servicii regionale, cu 33 de statii regionale.
Tot ce lipseste din expunerea de masuri a ministrului Nicolaescu este cuvantul INVESTITII, asta in contextul in care in ultimii cativa ani au fost inchise spitale, au fost dati afara medici, chiar daca sistemul de sanatate romanesc este mai mult decat deficitar la capitolul numar de medici si asistente.
Nu poate fi contestat faptul ca o reforma a costurilor in sistemul de sanatate trebuia facuta, dar maniera in care se face, adica prin noi concedieri dupa 5 ani de criza, si fara a investii in medicii de exceptie care inca nu au luat calea Occidentului si in aparatura de inalta performanta, este total neproductiva.
In plus, inainte de a ne gandi la costuri, am putea luam exemplul altor state cu economii nu cu mult mai mari decat a noastra. De ce sa nu profitam de putinii medici renumiti pe care ii mai avem si de cele cateva unitati cu tehnologie de varf pe care le avem.
Spre exemplu, spitalul Bagdasar-Arseni din Capitala dispune de un aparat pentru radiochirurgie, denumit Gamma Knife, prin care tumorile sunt tratate cu radiatii gamma, totul cu precizie milimetrica. Tratamentul este gratuit pentru pacientii romani platitori de CAS.
Partea cea mai interesanta este acest aparat foarte performant este foarte scump, iar procedura costa foarte mult la centrele renumite din Occident, dar la noi este gratuita. Tari precum Bulgaria, Ungaria, Moldova, Serbia nu dispun de acest tip de aparat.
Putem profita si noi de faptul ca avem acces la o astfel de tehnologie de varf si sa intram in circuitul turismului medical, adica sa atragem pacienti din tarile enumerate mai sus. Bulgarii sau moldovenii sunt nevoiti sa se duca in Turcia sau in Rusia (probabil tari unde costurile sunt mai mici decat in Germania sau Austria) pentru a avea acces la o sedinta de radioterapie. Sa ii invitam in Romania!
Daca grecii pot sa isi promoveze echipa de neurochirurgi si aparatura de ultima generatie pe care o au, de ce nu putem sa facem si noi marketing macar cu bruma de tehnologie de care dispunem? De asemenea, nimeni nu poate contesta ca inca mai avem echipe extraordinare de chirurgi si, cu putin efort din partea statului, am putea sa avem macar un spital foarte bine dotat si la standard europene care sa poata sa primeasca pacienti din strainatate.
Poate ca nu vom ajunge la performanta medicilor din Atena, cu 20% dintre internari venite din afara Greciei, sau la performanta Turciei care este deja renumita pentru operatiile pe care chirurgii lor le realizeaza la costuri mai mici decat in Germania, dar cu rezultate comparabile, dar am putea sa atragem venituri de la vecinii nostri (bulgari, sarbi, moldoveni), oferindu-le aparatura ca in Germania sau Turcia, dar preturi mai mici.
In felul asta, poate ca medicii nostri ar alege sa ramana in tara. Poate ca reforma domnului Nicolaescu ar trebui sa inceapa de la o abordare mai pragmatica a managementului spitalicesc.
Investitiile in aparatura pot fi amortizate daca vom oferi si calitate. Nu este un secret ca turismul medical este o afacere imensa si tari precum Turcia au stiut sa profite de acest trend global.
Am putea sa facem macar primi pasi in acest sens, bineinteles doar daca ne vom aminti ca sistemul de sanatate romanesc are nevoie mai mult ca oricand de investitii si nu de noi reduceri de personal.
