-
BNR: Soldul creditului neguvernamental a crescut în martie 2024 cu 1,1%
-
Credit Noua Casă: Românii întorc spatele programului statului
-
AngajaÈ›ii băncilor vor avea propriul salariu minim: va începe de la 4.100 de lei
-
ROCA Investments a ajuns la o valoare de piață de 81,64 milioane euro
-
Finanțare de 65,33 milioane de euro pentru un parc eolian de 48 MW la Pecineaga
-
Guvernul se împrumută de la băncile româneÈ™ti ca să mai acopere din datorii
Cand si de ce este necesar sistemul “multifond”?
Una din ultimele propuneri din sistemul romanesc de pensii tine de implementarea modelului multifond. Astfel, faptul ca s-a propus acum introducerea sistemului multifond tine de faptul ca s-a dorit o alternativa la propunerea de garantare a randamentelor fondurilor de pensii peste inflatie, care are doua efecte negative in viziunea sefului Eureko Pensii.
“In primul rand, trebuie sa am in calitate de administrator o rezerva tehnica foarte mare, ceea ce mareste costurile reflectandu-se in pensia finala a participantului. Apoi, nu voi putea sa investesc optimizand oportunitatile aparute pentru ca va trebui sa fiu foarte prudent investind in instrumente financiare cu risc scazut, chiar si atunci cand mediul economic va fi unul favorabil”, explica Jawad.
“Tind sa spun mai mult “da” sistemului multifond, ca principiul este foarte bun pentru ca daca te uiti si la sistemele similare este normal ca un participant mai in varsta, care se apropie de varsta pensionarii, sa investeasca intr-un mod mai prudent. Totusi, precizez ca este vorba, in vederea acestei schimbari, despre profilul investitional si nu de numarul fondurilor”, afirma Jawad.
Astfel, in viziunea managerului de la Eureko, problema s-ar putea rezolva usor pastrand un singur fond, insa avand trei profile investitionale, iar cand participantul ajunge la o anumita varsta sa investeasca in functie de profilul in care se incadreaza nefiind necesare 3 fonduri distincte. “Trei fonduri separate inseamna si pentru administratori costuri mai mari, care se propaga in venitul final al participantilor, ar presupune trei rapoarte anuale s.a.m.d”, detaliaza Jawad.
Orice program de investitii depinde de doi factori principali din perspectiva carora un sistem multifond este esential. Este vorba despre gradul de risc pe care participantul doreste sa si-l asume, cat si de perioada luata ca referinta in cadrul programului, spune Jones.
Principala regula, spune Jones, pentru un investor intr-un program pe termen lung (de exemplu, participantul la un fond de pensii) este aceea ca expunerea pe instrumentele cu risc investitional crescut (cum sunt actiuniile) ar trebui sa se situeze la un nivel de 100 minus varsta lor ca nivel maxim pentru a face fata fluctuatiilor pe termen scurt, care pot sa apara in cazul investitiilor mai riscante, cu un termen suficient de extins in cadrul programului, pentru a putea recupera eventualele piederi ce ar interveni.
“Spre exemplu, un adult de 45 de ani ar trebui sa aiba un nivel de maxim 55% investitie in actiuni, spre deosebire de un individ de 25 de ani care isi permite sa aiba nivelul de pana la 75%. In mod similar, orice interval minim de expunere pe programele de investitii cu risc crescut ar trebui sa se situeze la un minim de 5 ani, prin urmare un participant la un fond de pensii in vasta de 60 de ani, cu varsta de pensionare stabilita la 65 de ani, nu ar trebui sa acceseze acest tip de instrumente de investitii”, detaliaza seful Aviva.
Actualele restrictii impuse asupra investitiilor din fondurile pilonului II sunt, de fapt, similare celor de la un fond cu risc mediu pentru o persoana intre 50 si 60 de ani si cu varsta de pensionare la 65 de ani. “Desi aceste precautii sunt necesare, avand in vedere faptul ca ne aflam abia la inceputul acestui domeniu al investitiilor, in mod clar exista posibilitati mult mai largi de generare a unor venituri si beneficii mai mari pentru toti participantii datorita posibilitatii de a face investitii mai riscante si in consecinta mai profitabile pe termen lung”, spune Jones, adaugand ca problemele de implementare pe piata romaneasca se leaga de amploarea optiunilor disponibile participantilor si de gama de variante ce ar trebui sa fie acordata.
Jawad adauga ca pentru a-i proteja pe oameni de ei insisi, daca sistemul multifond se introduce, ar trebui stipulate prin lege ca odata ajuns la o anumita vasta participantul sa treaca la un nivel de risc mai scazut, aici intervine rolul de supraveghetor al Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private (CSSPP).
In ceea ce priveste implementarea sistemului multifond, Fabian Lecoq crede ca vom ajunge si la un astfel de sistem, dar asa cum nu s-a implementat in primii ani de functionare in alte sisteme similare din alte tari, ar fi probabil o greseala ca sistemul multifond sa fie implementat, in Romania, in urmatorii 2-3 ani.
“Astazi, romanii au cunostinte inca limitate in ceea ce priveste sistemul de pensii private, iar administratorii, actorii din piata trebuie sa munceasca foarte mult in vederea imbunatatirii nivelului de cunostinte ale romanilor. A aduce mai multa complexitate astazi ar putea conduce spre adancirea neintelegerilor legate de sistemul de pensii private, ceea ce, in mod cert, nu reprezinta unul din obiectivele noastre”, explica seful BRD Pensii, jucatorul cu numarul 9 de pe pilonul II la 30.06.2009, cu 9,1 milioane de euro active in administrare si o cota de piata de 2,4% potrivit datelor APAPR.
Ceea ce participantul trebuie sa stie pentru a face alegerea buna in cadrul unui sistem multifond poate fi explicat, nu este ceva deosebit de complicat, dar trebuie totusi implementat mai tarziu, explica seful Eureko Pensii. “Cel mai batran participant Eureko are 47 de ani, am putea astepta pana implineste 50 de ani”, explica Jawad cu volubilitatea sa caracteristica.
“In primul rand, trebuie sa am in calitate de administrator o rezerva tehnica foarte mare, ceea ce mareste costurile reflectandu-se in pensia finala a participantului. Apoi, nu voi putea sa investesc optimizand oportunitatile aparute pentru ca va trebui sa fiu foarte prudent investind in instrumente financiare cu risc scazut, chiar si atunci cand mediul economic va fi unul favorabil”, explica Jawad.
“Tind sa spun mai mult “da” sistemului multifond, ca principiul este foarte bun pentru ca daca te uiti si la sistemele similare este normal ca un participant mai in varsta, care se apropie de varsta pensionarii, sa investeasca intr-un mod mai prudent. Totusi, precizez ca este vorba, in vederea acestei schimbari, despre profilul investitional si nu de numarul fondurilor”, afirma Jawad.
Astfel, in viziunea managerului de la Eureko, problema s-ar putea rezolva usor pastrand un singur fond, insa avand trei profile investitionale, iar cand participantul ajunge la o anumita varsta sa investeasca in functie de profilul in care se incadreaza nefiind necesare 3 fonduri distincte. “Trei fonduri separate inseamna si pentru administratori costuri mai mari, care se propaga in venitul final al participantilor, ar presupune trei rapoarte anuale s.a.m.d”, detaliaza Jawad.
Orice program de investitii depinde de doi factori principali din perspectiva carora un sistem multifond este esential. Este vorba despre gradul de risc pe care participantul doreste sa si-l asume, cat si de perioada luata ca referinta in cadrul programului, spune Jones.
Principala regula, spune Jones, pentru un investor intr-un program pe termen lung (de exemplu, participantul la un fond de pensii) este aceea ca expunerea pe instrumentele cu risc investitional crescut (cum sunt actiuniile) ar trebui sa se situeze la un nivel de 100 minus varsta lor ca nivel maxim pentru a face fata fluctuatiilor pe termen scurt, care pot sa apara in cazul investitiilor mai riscante, cu un termen suficient de extins in cadrul programului, pentru a putea recupera eventualele piederi ce ar interveni.
“Spre exemplu, un adult de 45 de ani ar trebui sa aiba un nivel de maxim 55% investitie in actiuni, spre deosebire de un individ de 25 de ani care isi permite sa aiba nivelul de pana la 75%. In mod similar, orice interval minim de expunere pe programele de investitii cu risc crescut ar trebui sa se situeze la un minim de 5 ani, prin urmare un participant la un fond de pensii in vasta de 60 de ani, cu varsta de pensionare stabilita la 65 de ani, nu ar trebui sa acceseze acest tip de instrumente de investitii”, detaliaza seful Aviva.
Actualele restrictii impuse asupra investitiilor din fondurile pilonului II sunt, de fapt, similare celor de la un fond cu risc mediu pentru o persoana intre 50 si 60 de ani si cu varsta de pensionare la 65 de ani. “Desi aceste precautii sunt necesare, avand in vedere faptul ca ne aflam abia la inceputul acestui domeniu al investitiilor, in mod clar exista posibilitati mult mai largi de generare a unor venituri si beneficii mai mari pentru toti participantii datorita posibilitatii de a face investitii mai riscante si in consecinta mai profitabile pe termen lung”, spune Jones, adaugand ca problemele de implementare pe piata romaneasca se leaga de amploarea optiunilor disponibile participantilor si de gama de variante ce ar trebui sa fie acordata.
Jawad adauga ca pentru a-i proteja pe oameni de ei insisi, daca sistemul multifond se introduce, ar trebui stipulate prin lege ca odata ajuns la o anumita vasta participantul sa treaca la un nivel de risc mai scazut, aici intervine rolul de supraveghetor al Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private (CSSPP).
In ceea ce priveste implementarea sistemului multifond, Fabian Lecoq crede ca vom ajunge si la un astfel de sistem, dar asa cum nu s-a implementat in primii ani de functionare in alte sisteme similare din alte tari, ar fi probabil o greseala ca sistemul multifond sa fie implementat, in Romania, in urmatorii 2-3 ani.
“Astazi, romanii au cunostinte inca limitate in ceea ce priveste sistemul de pensii private, iar administratorii, actorii din piata trebuie sa munceasca foarte mult in vederea imbunatatirii nivelului de cunostinte ale romanilor. A aduce mai multa complexitate astazi ar putea conduce spre adancirea neintelegerilor legate de sistemul de pensii private, ceea ce, in mod cert, nu reprezinta unul din obiectivele noastre”, explica seful BRD Pensii, jucatorul cu numarul 9 de pe pilonul II la 30.06.2009, cu 9,1 milioane de euro active in administrare si o cota de piata de 2,4% potrivit datelor APAPR.
Ceea ce participantul trebuie sa stie pentru a face alegerea buna in cadrul unui sistem multifond poate fi explicat, nu este ceva deosebit de complicat, dar trebuie totusi implementat mai tarziu, explica seful Eureko Pensii. “Cel mai batran participant Eureko are 47 de ani, am putea astepta pana implineste 50 de ani”, explica Jawad cu volubilitatea sa caracteristica.