-
Experții dau verdictul economiei: La cât ajung ROBOR, inflația și dobânzile
-
Cardul Salt Bank: CEO-ul Salt și Mastercard explică ce beneficii au fondatorii
-
BNR: Soldul creditului neguvernamental a crescut în martie 2024 cu 1,1%
-
Credit Noua Casă: Românii întorc spatele programului statului
-
Angajații băncilor vor avea propriul salariu minim: va începe de la 4.100 de lei
-
ROCA Investments a ajuns la o valoare de piață de 81,64 milioane euro
Cine nu-si alege fondul de pensii private in mod deliberat?
In februarie 2010, structura repartizarii aleatorii in functie de regiunile de dezvoltare arata ca in Bucuresti lucrau cei mai multi participanti (angajati), respectiv 14,3%, iar cele mai bine reprezentate regiuni de dezvoltare din punctul de vedere al repartizarii aleatorii au fost Bucuresti – Ilfov, cu 16,2%, Nord – Est, cu 13,5%, si Sud, cu 13,1%.
„Cele trei regiuni reprezinta aproximativ 43% dintre participanti (vezi fig. 3), pastrand, in mare parte, proportii asemanatoare cu ponderile inregistrate de total participanti din sistem”, detaliaza CSSPP.
Sursa: Studiul CSSPP
In cazul structurii pe activitati economice, cele mai bine reprezentate activitati au fost serviciile administrative, cu 35,2%, industria prelucratoare, cu 11%, comertul, cu 10,5% si invatamantul, cu 10%, reprezentand 67% din total. Cele mai slab reprezentate activitati, cu 1%, au fost informatiile si comunicatiile, dar si sanatatea si asistenta sociala.
Alte activitati economice, cu valori de sub 1% (insumand impreuna 3,2% din total) au fost cultura, intermedierile financiare, sau tranzactiile imobiliare.
„In comparatie cu structura pe activitati economice a participantilor din sistem (ianuarie 2010) se constata diferente semnificative in favoarea celor repartizati aleatoriu, in industrii ca serviciile administrative, cu 35,2% fata de numai 6,35%, sau invatamant, cu 10% fata de 4%, activitati cu capacitate mai mare de absorbtie a persoanelor cu studii liceale si universitare (definitivarea acestor studii in partea a doua a anului, iar angajarea lor in trimestrul III 2009)”, se mai explica in studiu.
De asemenea, analiza CSSPP mai precizeaza ca trebuie remarcata diferenta semnificativa in sens invers, in defavoarea celor repartizati aleatoriu, in cazul industriei prelucratoare de numai 11% fata de 22,25%, sau comertul - numai 10,53% fata de 17,15%, activitati economice mai putin atractive.
In cazul analizei pe activitati economice, comparativ, ratele locurilor de munca vacante si ponderile celor repartizati aleatoriu in total, se constata o apropiere a celor doua seturi de valori. Sunt insa si exceptii, cum ar fi: in agricultura, cu ponderea celor repartizati mai mica (activitate neatractiva si caracter sezonier).
Situatii similare s-au inregistrat in cadrul activitatilor stiintifice si tehnice, spune CSSPP, sau in sanatate si asistenta sociala, de asemenea, cu diferente (activitati neatractive sau nivelul nesatisfacator de pregatire).
„Cele trei regiuni reprezinta aproximativ 43% dintre participanti (vezi fig. 3), pastrand, in mare parte, proportii asemanatoare cu ponderile inregistrate de total participanti din sistem”, detaliaza CSSPP.
Sursa: Studiul CSSPP
In cazul structurii pe activitati economice, cele mai bine reprezentate activitati au fost serviciile administrative, cu 35,2%, industria prelucratoare, cu 11%, comertul, cu 10,5% si invatamantul, cu 10%, reprezentand 67% din total. Cele mai slab reprezentate activitati, cu 1%, au fost informatiile si comunicatiile, dar si sanatatea si asistenta sociala.
Alte activitati economice, cu valori de sub 1% (insumand impreuna 3,2% din total) au fost cultura, intermedierile financiare, sau tranzactiile imobiliare.
„In comparatie cu structura pe activitati economice a participantilor din sistem (ianuarie 2010) se constata diferente semnificative in favoarea celor repartizati aleatoriu, in industrii ca serviciile administrative, cu 35,2% fata de numai 6,35%, sau invatamant, cu 10% fata de 4%, activitati cu capacitate mai mare de absorbtie a persoanelor cu studii liceale si universitare (definitivarea acestor studii in partea a doua a anului, iar angajarea lor in trimestrul III 2009)”, se mai explica in studiu.
De asemenea, analiza CSSPP mai precizeaza ca trebuie remarcata diferenta semnificativa in sens invers, in defavoarea celor repartizati aleatoriu, in cazul industriei prelucratoare de numai 11% fata de 22,25%, sau comertul - numai 10,53% fata de 17,15%, activitati economice mai putin atractive.
In cazul analizei pe activitati economice, comparativ, ratele locurilor de munca vacante si ponderile celor repartizati aleatoriu in total, se constata o apropiere a celor doua seturi de valori. Sunt insa si exceptii, cum ar fi: in agricultura, cu ponderea celor repartizati mai mica (activitate neatractiva si caracter sezonier).
Situatii similare s-au inregistrat in cadrul activitatilor stiintifice si tehnice, spune CSSPP, sau in sanatate si asistenta sociala, de asemenea, cu diferente (activitati neatractive sau nivelul nesatisfacator de pregatire).