2 / 4

BERD vrea sa ajute piata de capital romaneasca sa se dezvolte

Pe piata de capital din Romania sunt listate in acest moment 50 de obligatiuni, 21 municipale, 25 de titluri de stat si patru corporative, si este anuntata, pana in acest moment, intrarea la tranzactionare a inca patru emisiuni.

Cea mai importanta dintre acestea este cea a Bancii Europene de Reconstructiei si Dezvoltare (BERD), in valoarea de 115 milioane de lei (27 milioane de euro) cu maturitate in 2019 si o dobanda de 11,25%.

Aceasta va fi prima emisiune de actiuni a bancii in moneda locala si are ca public-tinta atat investitorii individuali, cat si cei straini, si are ca scop declarat dezvoltarea pietei de capital din Romania.

Reprezentantul KD Capital nu crede ca aceasta emisiune va readuce investitorii in numar mare in ringul bursier, desi interes va exista si obligatiunile vor fi tranzactionate cu succes.

Din punctul de vedere al increderii transmise in piata, explica Duna, obligatiunile BERD ar putea fi comparate cu cele ale Bancii Internationale pentru Reconstructie si Dezvoltare (IBRD).

“Listarea obligatiunilor BERD la Bucuresti poate duce la cresterea volumului de tranzactionare pe piata de profil si la atragerea de resurse financiare «noi» in piata. Insa, in momentul in care conditiile macroeconomice la nivel global, dar si la nivel intern se vor imbunatati, aversiunea fata de risc se va diminua, iar o parte din detinatorii de obligatiuni vor lua decizia de a-si vinde participatiile pentru a-si orienta capitalul in cumpararea de actiuni”, afirma Mirela Maxim.

Bursa de Valori Bucuresti pregateste, de asemenea, listarea a inca trei emisiuni de obligatiuni municipale emise de Primariile din Alba Iulia, Hunedoara si Baile Herculane.

Analistul financiar de la KD Capital considera ca obligatiunile pot constitui o solutie eficienta de finantare a lucrarilor de infrastructura despre care Guvernul si autoritatile locale se arata atat de interesate.

“Utilizand creditarea obligatara se evita blocajul bancar, realizandu-se practic o scurtatura intre disponibilitatile financiare ale investitorilor si cei care investesc in proiectele de infrastructura”, continua el.

Inapoi la articol

Setari Cookie-uri