-
Educația financiară pentru copii. Când trebuie începută și ce trebuie să învețe
-
Impozitarea soarelui sau a bărbilor: TOP cele mai ciudate taxe din istorie
-
Leasing sau credit auto? Ce variantă este mai avantajoasă
-
Titluri de stat – Ghidul investitorului care vrea să cumpere cu bani CASH
-
TOP sfaturi financiare 2024: Cum să NU rămâi cu buzunarele goale anul acesta
-
Cum să nu „spargi” toți banii de Sărbători: 5 sfaturi pentru români
De la o ruina, la o cladire de birouri clasa B
In urma cu trei ani, arhitectul Teodor Frolu (foto), fondator si co-manager al companiei de comunicare DC Communication, prelua impreuna cu agentia Headvertising o cladire de 2.500 mp, veche de 110 ani si aflata intr-o stare de colaps. Lucrarile de renovare aveau sa coste 3,5 milioane de euro si sa dureze doi ani.
Bursa Marfurilor sau The Ark, cum a fost redenumita de arhitect, este amplasata pe Calea Rahovei nr. 196 A si a fost abandonata timp de aproape 16 ani, dupa un incendiu devastator din martie 1990. “In 2005, cladirea era un pericol public, cu pomi de sase metri crescuti in cenusa acoperisului surpat de la incendiu. Fatada de caramida era grav deteriorata, nu atat de vreme, ci de cei care au avut-o in administrare si care nu au inteles ce valoare au aceste ziduri, vechi de 110 ani”, isi aminteste arhitectul.
Teodor Frolu nu s-a speriat si a vazut un imens potential in zidurile ramase inca in picioare, dar cu deplasari de la verticala de cateva grade. A angajat o echipa de constructori capabili sa faca fata provocarii si a inceput lucrul.
“Am construit o structura metalica noua la interior, care a sustinut fatada pe parcursul ridicari noii structuri de beton, ce constituie, de fapt, cladirea propriu-zisa.Tot ce a putut fi salvat si restaurat din vechea cladire reprezinta aproximativ 20% din noua cladire, avand rol estetic si identitar, nu structural”, explica Frolu.
O a doua provocare majora a fost inexistenta subsolului. Din punct de vedere functional, cladirea avea nevoie de acest spatiu, chiar daca asta inseamna o buna parte din investitia totala.
“Subzidirile la -5 m, turnate in patru straturi succesive, pentru sustinerea zidurilor fisurate si pe alocuri calcifiate, a fost poate cea mai dificila operatiune. Am avut intarzieri de patru luni la «iesirea din pamant» si am fost suparati atunci pe firma Octogon (n.r.: constructorul general), ca orice dezvoltator. Acum insa, dupa ce revad filmul intregii operatiuni, cred ca merita felicitati pentru treaba facuta”, afirma arhitectul.
Pentru ca a vrut sa creeze un citat de arhitectura industriala de secol XXI, in contrast cu cea de sfarsit de secol XIX, arhitectul a introdus profilitul (n.r. pereti din profile de sticla) si a pastrat in toata cladirea betonul aparent si instalatiile la vedere. A folosit finisajele specifice industriale, dar in culori tari si diferite de la etaj la etaj.
Astfel, dupa doi ani, fosta Bursa a Marfurilor a devenit The Ark, cladire in care mai au sediul, alaturi de DC Communication, si Headvertising, Media Factory, Interactive Look, Reply, Space Syntax, CIAC (Centrul International de Arta Contemporana) si Grupul de Initiativa Radu Anton Roman.
Bursa Marfurilor sau The Ark, cum a fost redenumita de arhitect, este amplasata pe Calea Rahovei nr. 196 A si a fost abandonata timp de aproape 16 ani, dupa un incendiu devastator din martie 1990. “In 2005, cladirea era un pericol public, cu pomi de sase metri crescuti in cenusa acoperisului surpat de la incendiu. Fatada de caramida era grav deteriorata, nu atat de vreme, ci de cei care au avut-o in administrare si care nu au inteles ce valoare au aceste ziduri, vechi de 110 ani”, isi aminteste arhitectul.
Teodor Frolu nu s-a speriat si a vazut un imens potential in zidurile ramase inca in picioare, dar cu deplasari de la verticala de cateva grade. A angajat o echipa de constructori capabili sa faca fata provocarii si a inceput lucrul.
“Am construit o structura metalica noua la interior, care a sustinut fatada pe parcursul ridicari noii structuri de beton, ce constituie, de fapt, cladirea propriu-zisa.Tot ce a putut fi salvat si restaurat din vechea cladire reprezinta aproximativ 20% din noua cladire, avand rol estetic si identitar, nu structural”, explica Frolu.
O a doua provocare majora a fost inexistenta subsolului. Din punct de vedere functional, cladirea avea nevoie de acest spatiu, chiar daca asta inseamna o buna parte din investitia totala.
“Subzidirile la -5 m, turnate in patru straturi succesive, pentru sustinerea zidurilor fisurate si pe alocuri calcifiate, a fost poate cea mai dificila operatiune. Am avut intarzieri de patru luni la «iesirea din pamant» si am fost suparati atunci pe firma Octogon (n.r.: constructorul general), ca orice dezvoltator. Acum insa, dupa ce revad filmul intregii operatiuni, cred ca merita felicitati pentru treaba facuta”, afirma arhitectul.
Pentru ca a vrut sa creeze un citat de arhitectura industriala de secol XXI, in contrast cu cea de sfarsit de secol XIX, arhitectul a introdus profilitul (n.r. pereti din profile de sticla) si a pastrat in toata cladirea betonul aparent si instalatiile la vedere. A folosit finisajele specifice industriale, dar in culori tari si diferite de la etaj la etaj.
Astfel, dupa doi ani, fosta Bursa a Marfurilor a devenit The Ark, cladire in care mai au sediul, alaturi de DC Communication, si Headvertising, Media Factory, Interactive Look, Reply, Space Syntax, CIAC (Centrul International de Arta Contemporana) si Grupul de Initiativa Radu Anton Roman.