-
Un român pierde anual 700 de euro din cauza fraudelor online
-
Impozitarea soarelui sau a bărbilor: TOP cele mai ciudate taxe din istorie
-
Cum să economisești inteligent cu ajutorul cupoanelor de reduceri
-
TOP sfaturi financiare 2024: Cum să NU rămâi cu buzunarele goale anul acesta
-
Cum să nu „spargi” toți banii de Sărbători: 5 sfaturi pentru români
-
Bunăstare sau inflație: avem bugete de Crăciun mai mari decât înainte de 2019
Cum ar putea ajuta experienta internationala?
Experienta sistemelor DC (definte contrIbution) similare celui romanesc a demonstrat ca modelul multifond are ca efect o crestere a randamentelor fata de modelul cu un singur fond si accentueaza interesul participantilor pentru pensiile private si ideea de economisire.
Discutiile privind multifondurile au venit in atentia industriei din Romania in vara lui 2009 ca alternativa la propunerea de garantare a randamentelor fondurilor de pensii peste inflatie, propunere care a nascut multe controverse la acea data.
Totodata, actualele restrictii impuse asupra investitiilor din fondurile pilonului II sunt, de fapt, similare celor de la un fond cu risc mediu pentru o persoana intre 50 si 60 de ani si cu varsta de pensionare la 65 de ani. Implementarea modelului multipilon ar aduce desigur si mai multa eficienta in vederea castigurilor pentru cei 5 milioane de romani care iau parte la sistem si care in marea lor majoritate se situeaza in jurul varstei de 30 de ani.
Concret, pentru mai multa eficienta, in care multifondurile au un cuvant greu de spus, un adult de 45 de ani ar putea sa aiba un nivel de maxim 30%-40% din banii sai de pensie investiti in actiuni, spre deosebire de un individ de 25 de ani care isi permite sa aiba nivelul si de 50% sau chiar peste. Exemplul este teoretic si informativ, practica aratand o diversitate de alegeri investitionale in cadrul sistemelor multifond.
Mai mult decat atat, la fel cum la startul sistemului, fondurile din Romania au investit in active cu grad scazut de risc pentru a evita cat de mult posibilele pierderi care ar fi putut fi determinate de scaderile dramatice ale pietelor financiare in contextul crizei, la fel si in cazul modelului multifond, administratorii ar putea folosi practica intenationala.
Cand ramane insa ca multifondurile sa fie o parte a realitatii pensiilor private romanesti depinde atat de crearea cadrului legislativ, dar si de stabilitatea mediului economic si respecatrea legislatiei in vigoare.
Potrivit declaratiilor presedintelui Comisiei pentru Supravegherea Sistemului de Pensii Private (CSSPP) Mircea Oancea (foto), in Romania, implementarea si demararea modelului multifond nu este posibila mai devreme de 2012.
Sa nu uitam ca, desi legea privind bugetul pentru 2010 prevede o contributie de 2,5%, cresterea pentru anul acesta, potrivit calendarului initial era de 3% .
Inghetarea nivelului contirbutiei au amanat momentul de break-even al companiilor de pensii pentru anul 2020-2021. In aceste conditii, investitiile suplimentare sunt greu de realizat.
Potrivit unor surse din piata, implementarea modelului multifond presupune costuri considerabile pentru administratori (o suma exacta va putea fi estimata in momentul in care cadrul legislativ va fi definitivat n.r.), costuri care-si vor gasi logica din punctul de vedere al planului de afaceri al administratorilor atunci cand cel putin calendarul initial va fi respectat, iar nivelul contributiei va recupera intarzierile si decalajele.
Discutiile privind multifondurile au venit in atentia industriei din Romania in vara lui 2009 ca alternativa la propunerea de garantare a randamentelor fondurilor de pensii peste inflatie, propunere care a nascut multe controverse la acea data.
Totodata, actualele restrictii impuse asupra investitiilor din fondurile pilonului II sunt, de fapt, similare celor de la un fond cu risc mediu pentru o persoana intre 50 si 60 de ani si cu varsta de pensionare la 65 de ani. Implementarea modelului multipilon ar aduce desigur si mai multa eficienta in vederea castigurilor pentru cei 5 milioane de romani care iau parte la sistem si care in marea lor majoritate se situeaza in jurul varstei de 30 de ani.
Concret, pentru mai multa eficienta, in care multifondurile au un cuvant greu de spus, un adult de 45 de ani ar putea sa aiba un nivel de maxim 30%-40% din banii sai de pensie investiti in actiuni, spre deosebire de un individ de 25 de ani care isi permite sa aiba nivelul si de 50% sau chiar peste. Exemplul este teoretic si informativ, practica aratand o diversitate de alegeri investitionale in cadrul sistemelor multifond.
Mai mult decat atat, la fel cum la startul sistemului, fondurile din Romania au investit in active cu grad scazut de risc pentru a evita cat de mult posibilele pierderi care ar fi putut fi determinate de scaderile dramatice ale pietelor financiare in contextul crizei, la fel si in cazul modelului multifond, administratorii ar putea folosi practica intenationala.
Cand ramane insa ca multifondurile sa fie o parte a realitatii pensiilor private romanesti depinde atat de crearea cadrului legislativ, dar si de stabilitatea mediului economic si respecatrea legislatiei in vigoare.
Potrivit declaratiilor presedintelui Comisiei pentru Supravegherea Sistemului de Pensii Private (CSSPP) Mircea Oancea (foto), in Romania, implementarea si demararea modelului multifond nu este posibila mai devreme de 2012.
Sa nu uitam ca, desi legea privind bugetul pentru 2010 prevede o contributie de 2,5%, cresterea pentru anul acesta, potrivit calendarului initial era de 3% .
Inghetarea nivelului contirbutiei au amanat momentul de break-even al companiilor de pensii pentru anul 2020-2021. In aceste conditii, investitiile suplimentare sunt greu de realizat.
Potrivit unor surse din piata, implementarea modelului multifond presupune costuri considerabile pentru administratori (o suma exacta va putea fi estimata in momentul in care cadrul legislativ va fi definitivat n.r.), costuri care-si vor gasi logica din punctul de vedere al planului de afaceri al administratorilor atunci cand cel putin calendarul initial va fi respectat, iar nivelul contributiei va recupera intarzierile si decalajele.