Dobanzile, insa, au crescut in timp, iar api aprecierea francului a dus la explozia, astfel ca multi romani s-au trezit in imposibilitatea de a-si mai achita datoriile la banci. Criza francilor elvetieni a fost urmata, pe plan local, dezbateri aprinse, proteste, propuneri si modifcari legislative care au agitat luni la rand bancile, clientii si institutiile statului.

Aprecierea francului elvetian (la 25 ianuarie ajunsese la 4,5781 lei/franc la BNR) a insemnat o crestere a ratelor romanilor cu credite in CHF, in unele cazuri chiar dublare. Din aproximativ 114.000 de romani care accesasera credite in moneda elvetiana in perioada anterioara crizei, mai ramasesera circa 75.000. Romanii au cerut bancilor sa le converteasca in lei datoriile la un curs mai scazut fata de cel din piata, chiar la cursul din momentul contrcatarii creditului. Cea mai vizibilă revendicare a fost reducerea datoriilor, la conversia în lei, cu 20%, ceea ce ar fi provocat pierderi de aproximativ un miliard de euro pentru bănci, potrivit estimărilor BNR de la acea vreme.

Au avut loc un schimb de scrisori deschise intre parlamentari si BNR pe aceasta teme, urmate de debateri si propuneri. Ana Birchall propunea ca, in cazul creditelor acordate in franci elvetieni, la solicitarea clientilor, conversia sa se faca prin aplicarea unui curs mediu determinat ca medie aritmetica a cursurilor medii lunare din luna acordarii creditului pana la momentul conversiei. Pe 30 ianuarie, guvernatorul BNR, Mugur Isarescu, declara public ca BNR nu are cum sa intervina si recomanda romanilor sa negocieze direct cu bancile.

Incepand cu februarie si pana in august 2015, bancile publicau ofertele de conversie ale creditelor, cele mai multe oferind o perioada de gratie de cateva luni, insa romanii erau in continuare nemultumiti. In aceasta perioada au loc proteste, mii de romani iesind in strada.

In decembrie 2015, senatorul Daniel Zamfir propune un proiect legislativ menit a-i ajuta pe cei cu credite in CHF, legea darii in plata, care a fost adoptata in aprilie 2016, dupa reexaminari si modificari. Concret, legea darii in plata prevedea ca un client ce a contractat un credit ipotecar in valoare de pana la 250.000 euro (sau echivalent in alta moneda, inclusiv CHF) sa transfere catre creditor imobilul cu care s-a garantat finantarea obtinand, in schimb, stergerea intregii datorii.

O alta propunere pentru romanii cu credite in CHF a fost legea insolventei persoanei fizice, care oferea clientului o solutie de reesalonare a ratelor si pozitia corecta de negociere cu banca, pe baza veniturilor pe care le obtinea.

Legea conversiei creditelor, care propunea ca orice credit in franci elvetieni, indiferent de valoare sau de gradul de indatorare al debitorului, sa fie convertit in moneda nationala la curs istoric, a fost declarata neconstitutionala de Curtea Constitutionala in februarie 2017, dupa ce fusese adopata in aprilie 2016.

Nici celelalte initiative nu au ajuns, insa, sa se aplice, asa ca debitorii au ramas la mana bancilor. Unele dintre acestea au oferit clientilor programe avantajoase de conversie a creditelor din franci in lei sau euro. Altele, insa, au dat mai putina importanta clientilor imprumutati in CHF.

Sursa foto: Shutterstock