Campania electorală s-a încheiat, iar votul pentru turul întâi al alegerilor prezidențiale a început. Iar în acest moment un lucru e sigur: a fost o campanie electorală în care casele de sondare a opiniei publice au dat numeroase rateuri, plasând candidații pe poziții care de care mai diverse, iar social media a avut o importanță majoră. Atât de mare, de altfel, încât pe unii candidați, aparent fără șanse, i-a urcat în preferințele alegătorilor prin videoclipuri bine țintite, susținute de algoritmi mai bine organizați decât echipele multor partide. Punct în care, din nou și din nou, a apărut un subiect care a îngrijorat specialiștii și i-a bucurat pe candidații cu cele mai mici șanse: cel al fermelor de troli. Având în vedere impactul acestora în recent încheiata campanie, prin urmare, ne putem pune o întrebare legitimă: cei care s-au lăsat influențați de aceste ferme votează oare cu mintea lor, sau ce le spun acestea?
UPDATE:Acest material a fost publicat în dimineața alegerilor prezidențiale. Rezultatul primului tur al alegerilor, care-l situează pe Călin Georgescu pe primul loc, a readus în discuție acuzațiile referitoare la folosirea platformelor sociale pentru a promova diverși candidați cu ajutorul conturilor false.
Știrea inițială:
Impactul unei ferme de troli
Cât despre impactul fermelor de troli, acesta este departe de a fi neglijabil. Spre exemplu, pentru a-i face publicului o idee concretă despre ce înseamnă acest lucru, Andrei Avădanei, CEO al companiei specializate în securitate cibernetică Bit Sentinel, a explicat pentru wall-street.ro că impactul unei ferme de troli poate fi uriaș, atingând milioane de persoane.
De exemplu, aratã acesta, un raport din anul 2021 a constatat cã, în perioada premergãtoare alegerilor din 2020 din Statele Unite, 140 de milioane de alegãtori americani pe lunã au fost expuși la conținut generat de fabrici de troli.
Acest impact, adaugă specialistul, a fost resimțit în mod special pe platformele Facebook și Twitter, dar a fost amplificat și de alte platforme de social media independente mai mici, precum Truth Social a lui Trump.
Prin utilizarea coordonatã a conturilor și exploatarea algoritmilor platformelor de social media, aceste entitãți pot face ca anumite subiecte sau perspective sã devinã virale. Astfel, pot influența opinia publicã, pot modifica percepția asupra unor evenimente și pot afecta deciziile individuale sau colective. În funcție de resursele și strategia fermei de troli, efectul lor poate depãși granițele naționale, având un impact internațional.
Andrei Avădanei, CEO Bit Sentinel
Totodatã, acesta adaugã faptul cã urmãtoarele exemple ilustreazã modul în care diverse guverne utilizeazã fermele de troli pentru a manipula opinia publicã și a-și consolida puterea:
- Rusia: Agenția de Cercetare a Internetului (IRA) a fost implicatã în interferența alegerilor prezidențiale din SUA din 2016, utilizând tactici de divizare și manipulare a discuțiilor pe teme sensibile precum controlul armelor și imigrația.
- Filipine: Fostul președinte Rodrigo Duterte a recunoscut utilizarea unei armate de troli în campania sa din 2016 pentru a promova mesaje favorabile și a ataca oponenții. Ulterior, unii dintre acești troli au fost recompensați cu poziții guvernamentale.
- India: Partidul Bharatiya Janata (BJP) a fost asociat cu o armatã digitalã care folosește conturi false și telefoane mobile pentru a ataca oponenții prim-ministrului Narendra Modi, escaladând în discursuri de urã și amenințãri.
- Ecuador: Documente scurse au dezvãluit cã o firmã de PR a propus guvernului ecuadorian gestionarea unui "centru de troli" pentru a neutraliza narațiunile anti-guvernamentale online, implicând și personal de informații în hãrțuirea jurnaliștilor și a oponenților politici.
- Venezuela: Guvernul a înființat "Puncte Candanga", unde cetãțenii se puteau înscrie ca troli în schimbul cupoanelor de alimente, sarcinile lor incluzând diseminarea de mesaje negative despre criticii președintelui pe aplicația Telegram.
Instituțiile statului ar trebui, în teorie, să aibă fenomenul sub control
Cât privește detectarea fermelor de troli, specialistul spune că aceste lucru este într-adevăr dificil, în principal datorită utilizării tehnologiilor precum VPN-urile, care maschează adresele IP și ascund locația reală a utilizatorilor, dar și a naturii descentralizate a activității.
Pe de altă parte însă, adaugă CEO-ul BIt Sentinel, folosirea conturilor false și a identităților multiple complică eforturile de identificare.
Cu toate acestea, instituțiile statului ar trebui să dispună de instrumente avansate și colaborări internaționale care le permit să monitorizeze și să analizeze activitățile suspecte. Prin metode de analiză a comportamentului online, corelarea datelor și cooperarea cu platformele digitale, autoritățile pot identifica tiparele specifice activităților coordonate și pot lua măsuri pentru a limita influența acestora.
Andrei Avădanei, CEO Bit Sentinel
Cât costă înfințarea unei ferme de troli
Totodată, specialistul s-a referit și la costurile înființării unei ferme de troli, explicând faptul că investiția necesarã variazã în funcție de dimensiunea și obiectivele acesteia.
Astfel, explicã Andrei Avãdanei, costurile includ infrastructura tehnicã (calculatoare, servere), software specializat, spațiul de lucru și salariile personalului și pot varia în funcție de dimensiune și complexitate.
O fermã de dimensiuni mici poate fi realizatã cu un buget între 5.000 și 10.000 de euro, incluzând echipamente precum calculatoare, smartphone-uri, routere și servicii VPN. Atât actorii statali, cât și cei non-statali pot înființa astfel de entitãți. Guverne sau agenții de informații pot utiliza ferme de troli ca instrumente de influențã geopoliticã, în timp ce organizații non-statale, cum ar fi grupuri extremiste, companii sau entitãți cu interese specifice, le pot folosi pentru a promova anumite agende, a discredita concurenți sau a manipula piețe.
Andrei Avădanei, CEO Bit Sentinel
Chat GPT poate influența activitatea fermelor de troli
Nu în ultimul rând, specialistul afirmă faptul că inclusiv noile tehnologii bazate pe tip Large Language Models (LLM), cum e Chat GPT, pot influența activitatea fermelor de troli în douã moduri principale:
- Generarea de conținut: LLM-urile pot fi utilizate de fermele de troli pentru a crea automat texte persuasive și coerente, facilitând diseminarea rapidã a informațiilor false sau manipulative. Acest lucru permite acestor entitãți sã producã volume mari de conținut înșelãtor, amplificându-și impactul asupra opiniei publice. În felul acesta, costurile cu angajații pot scãdea semnificativ.
- Detectarea conținutului generat de troli: Pe de altã parte, LLM-urile pot fi folosite pentru a analiza și identifica texte generate automat sau manipulate, ajutând la depistarea activitãților de dezinformare. Se investește destul de mult în detectoare concepute pentru a distinge între conținutul scris de om și cel generat de AI, facilitând identificarea mesajelor provenite de la fermele de troli.
