Cum vrea noul ministru al Educației să lupte cu analfabetismul din România

Peste o treime dintre elevi sunt afectaţi de analfabetismul numeric, iar 16% dintre aceştia întâmpină dificultăţi semnificative, arată primul Raport Naţional privind Alfabetizarea Numerică. Ce înseamnă asta mai exact? Literaţia numerică reprezintă capacitatea de a înţelege, interpreta şi utiliza informaţii matematice în diverse contexte ale vieţii cotidiene, profesionale şi sociale. În contextul în care bugetul României „sângerează” de mulți ani, iar oamenii nu înțeleg sau nu țin pasul cu creșterea taxelor, educația financiară pare un tratament obligatoriu pentru sistemul de educație din țară.

Inițiative pentru a schimba acest lucru au existat, dar mai mult din partea mediului privat, în special al băncilor, care sunt primele afectate de un nivel mai scăzut de educație financiară. Noul ministru al Educației, Daniel David, spune că sistemul de învățământ românesc trebuie să privească cum vor arăta copiii României la finalul școlii, mai presus de câte informații vor parcurge.

„De atâta timp, în școala noastră, dincolo de vârfurile pe care le avem, când tragi linie, aproape 40% dintre elevi funcționează la limită, adică suferă de analfabetism funcțional. De peste un deceniu, sistemul nostru pune în societate astfel de oameni care nu sunt de vină pentru performanțele lor. În loc să ne uităm la ce avem în interior și ce știm noi să facem, trebuie să ne punem o întrebare. Cum trebuie să arate copiii din România când termină școala? După ce răspundem la această întrebare trebuie să depunem toate eforturile necesare pentru a ajunge acolo”, a declarat Daniel David la o conferință organizată de BNR.

Ar trebui ca politicienii să dicteze ce se predă în școli?

Analfabetismul românesc este o temă dezbătută intens când apar rezultatele de la testele PISA, dar băgată sub preș atunci când politicienii se pozează cu olimpicii din România. Totuși, mediul de afaceri a făcut presiuni către stat pentru introducerea educației financiare în școli, așa că, Parlamentul a decis ca această materie să devină disciplină în clasa a opta. Noul ministru al Educației spune că această decizie a venit din partea politicienilor, iar că orice materie nouă ar trebui dictată din catedre, nu din birourile de parlamentari.

„Educația financiară a devenit materie în programa pentru clasa a opta, prevăzută prin lege. Pentru mine, acest lucru este o problemă. Nu îmi place, ca specialist, să vină la mine Parlamentul și să impună conținutul curricular. Ar fi trebuit să vină din cadrul sistemului propuneri, dar, probabil, Parlamentul nu a simțit că se va întâmpla acest lucru. Acum o avem (n.red: ora de educație financiară) și este foarte bine, chiar dacă a venit de sus în jos”, completează Daniel David.

Educația financiară s-ar putea învăța la matematică și economie

Există o corelaţie directă între nivelul educaţiei financiare şi bunăstarea economică individuală a cetăţenilor, conform specialistului Bogdan Neacșu, preşedintele Asociaţiei Române a Băncilor. Cu toate că România a întrecut țări precum Grecia, Polonia și Ungaria la PIB per capita, indicatorul care arată prosperitatea financiară a cetățenilor, ne putem întreba de ce preferăm vacanțele în celelalte țări, de ce avem inflația așa mare, dar și de ce suntem țara discrepanțelor în ceea ce privește nivelul de trai.

Un răspuns este educația financiară, care, din cum explică Daniel David, ar trebui implementată în materiile deja existente în programa școlară.

„Educația financiară este gândită să intre în zona disciplinelor legate de economie ca unitate de învățare, nu ca disciplină de sine stătătoare. Dacă luăm toate materiile și le transformăm în discipline obligatorii, copiii o să rămână în școală de la 8 la 20. Totodată, s-au făcut propuneri să intre și în zona matematicii. Mai mult, elevii vor putea alege dacă vor să învețe această materie la opțional, asta dacă școala respectivă va avea un specialist care să predea această materie”, conchide Daniel David.

Cum încearcă privatul să introducă educația financiară în școli

România este la coada clasamentului european în ceea ce privește nivelul de educație financiară. Acest lucru se vede și în nivelul mai slab de bancarizare al românilor, dar și în predilecția acestora de a crede în „soluții miraculoase de îmbogățire”. Mediul privat a încercat ca, până când statul va lua măsurile necesare, să vină cu programe pentru educația financiară în școli.

Banca Comercială Română a lansat platforma Life-Lab.ro, un spațiu digital dedicat profesorilor care doresc să integreze educația financiară în lecțiile lor, indiferent de disciplina predată. Platforma este rezultatul unui program pilot implementat în peste 12 școli din România, de-a lungul ultimilor doi ani, unde a demonstrat eficiența integrării educației financiare în curriculum prin metode inovative și interdisciplinare.

Profesorii pot câștiga vouchere eMAG dacă predau într-un mod creativ educația financiară

Pentru a beneficia de materialele educaționale, profesorii trebuie să înregistreze un cont pe platforma Life-Lab.ro și să descarce resursele relevante pentru materia lor. Mai mult, profesorii care implementează resursele LifeLab la clasă vor avea oportunitatea de a participa la sesiuni de formare, evenimente dedicate și un concurs național care răsplătește cele mai creative moduri de integrare a educației financiare la clasă.

Concursul LifeLab Național este structurat în două categorii:

1. Pentru profesorii care dezvoltă fișe educaționale
◦ 15 x Vouchere eMAG în valoare de 60 EUR
◦ Premiile vor fi acordate în iunie.
2. Pentru profesorii care aplică fișele educaționale la clasă
◦ 40 x Vouchere eMAG în valoare de 100 EUR
◦ Premiile vor fi acordate câte 10 pe lună, timp de 4 luni.