„Luați apa cu 3 lei și o vindeți cu 15 lei.” Este unul dintre reproșurile cel mai des adresate restaurantelor de clienții care compară prețurile din meniu cu cele de la raft. Pentru operatorii HoReCa, comparația ignoră însă o mare parte din costurile care fac posibilă servirea produsului la masa unui restaurant.
Prețul final nu include doar valoarea sticlei de apă, ci și salariul angajatului care o servește, energia consumată pentru răcire și păstrare, chiria spațiului, taxele, ratele bancare și celelalte cheltuieli necesare funcționării localului.
„Multă lume spune: «Luați o apă cu 3 lei de la supermarket și o vindeți cu 15 lei». Nimeni nu vede însă că în spatele acelei ape sunt foarte multe costuri. Noi nu suntem simpli vânzători. Oferim un serviciu pentru care trebuie să plătim salarii, utilități, chirii, taxe și rate la bancă”, a declarat Corina Macri, președinte HORETIM, în cadrul unei conferințe de presă organizate de Federația Patronatelor din Industria Ospitalității din România (FPIOR).
Reprezentanții industriei susțin că materia primă reprezintă doar o componentă a notei de plată. Clientul achită și spațiul în care consumă produsul, timpul petrecut acolo, confortul, curățenia, depozitarea, servirea și disponibilitatea personalului.
De aceea, spun patronatele, un restaurant nu poate practica aceleași prețuri ca un supermarket, unde produsul este ridicat direct de la raft și nu este însoțit de un serviciu comparabil.
Prețurile mari se simt și mai puternic când scade puterea de cumpărare
Discuția despre cât costă o apă sau o masă la restaurant nu poate fi separată de veniturile consumatorilor, susțin reprezentanții HoReCa. Un preț nu este perceput drept mare sau mic în mod absolut, ci prin raportare la suma pe care oamenii o au la dispoziție.
„Prețurile mari sau mici sunt relative, pentru că ele se raportează la puterea de cumpărare. Prețurile sunt mari în condițiile în care oamenii nu mai au bani”, a declarat Alex Costea, președinte HOTRECC Iași.
Puținii bani rămași pentru consum discreționar sunt direcționați către locurile despre care clienții cred că le oferă cea mai bună valoare. Astfel, restaurantele nu concurează doar prin preț, ci și prin calitatea preparatelor, atmosferă și nivelul serviciilor.
„Eu, ca proprietar de restaurant, îmi doresc să am prețuri mici, să să am restaurantul plc plin pe tot parcursul zilei și să nu deschid doar de la ora patru până la zece seara. Îmi doresc să vină oameni din toate categoriile și să le le oferim mâncare românească. Cu cât avem prețuri mai mici, cu atât avem mai mulți clienți și vindem mai mult”, a mai afirmat Costea.
Republica Moldova și Bulgaria, modele de urmat în turism pentru România
Pentru a arăta cât de repede se poate schimba o piață atunci când industria beneficiază de condiții mai favorabile, antreprenorii din ospitalitate au oferit exemplul Republicii Moldova.
Potrivit reprezentanților HoReCa din Iași, în 2018, restaurantele din Chișinău se aflau sub nivelul celor din Iași din perspectiva profitabilității și a cifrei medii de afaceri pe unitate. Între timp, raportul s-ar fi inversat, iar tot mai mulți români aleg să își petreacă weekendurile peste Prut.
Vinăriile, circuitele dedicate vinului, restaurantele, cafenelele și viața de noapte au transformat Chișinăul într-o destinație atractivă inclusiv pentru turiștii români.
„În 2018, Chișinăul era sub Iași din perspectiva profitabilității industriei și a cifrei medii de afaceri pe restaurant. Acum, situația s-a inversat. Românii merg la Chișinău la sfârșit de săptămână, vizitează vinăriile, mănâncă, beau și se distrează”, a declarat Costea.
Reprezentanții industriei dau și Bulgaria drept exemplu, în special pentru bugetele și strategia de promovare turistică. Diferența devine vizibilă la marile târguri internaționale, unde Bulgaria este prezentată prin standuri ample și coerente, în timp ce participarea României este considerată modestă sau lipsește.
România lipsește de la târgurile de unde ar putea veni turiștii
Ultima problemă semnalată de reprezentanții industriei este participarea slabă a României la târgurile internaționale de turism. Operatorii regionali spun că încearcă să atragă vizitatori străini, dar nu pot suplini singuri rolul statului în promovarea țării.
Pentru vestul României, una dintre piețele importante este reprezentată de turiștii din statele vorbitoare de limba germană. Cu toate acestea, prezența țării la evenimentele relevante pentru această regiune este descrisă drept insuficientă.
Bulgaria a fost invocată din nou drept termen de comparație, datorită modului în care își construiește și păstrează identitatea vizuală la asemenea evenimente.
„Să vedeți ce standuri are Bulgaria la târgul de la Berlin. Folosește aceeași construcție mai mulți ani, dar are o prezentare extraordinară. Când vezi diferența față de România, îți este rușine că nu putem să ne aliniem”, a declarat Macri.
