Ponderea datoriei în PIB a crescut anul trecut pentru prima dată din 2020, în condiţiile în care datoria mondială a înregistrat un nou nivel anual record, de 318.000 miliarde de dolari, iar creşterea economică a încetinit, susţine Institutul Internaţional pentru Finanţe (IIF), cel mai mare grup de lobby al sectorului financiar, transmite Reuters, notează Agerpres.
Creşterea cu 7.000 miliarde de dolari a datoriei globale a reprezentat mai puţin de jumătate din creşterea din 2023, când aşteptările privind reducerea dobânzii de către Rezerva Federală a SUA a dus la majorarea cheltuielilor. Totuşi, avertizează IIF, aşa numiţii "observatori de bonduri" (bond vigilantes) ar putea pedepsi guvernele dacă persistă majorarea deficitelor fiscale.
"Sporirea verificării echilibrelor bugetare - în special în ţările cu un mediu politic polarizat - a fost o constantă în ultimii ani", apreciază Institutul Internaţional pentru Finanţe.
Reacţiile pieţelor la politicile fiscale din Marea Britanie au dus la demisia premierului Liz Truss în 2022, în timp ce presiunile similare din Franţa au determinat demisia prim-ministrului Michel Barnier în 2024.
Cât de mare este datoria globală raportată la PIB
Pe plan mondial, ponderea datoriei în PIB a atins 328% în 2024, o creştere de 1,5 puncte procentuale, pe fondul datoriei guvernamentale ridicate, de 95.000 miliarde de dolari, în contextul încetinirii inflaţiei şi a creşterii economice. IIF se aşteaptă anul acesta la o încetinire a creşterii datoriei, pe fondul incertitudinilor globale fără precedente şi a costurilor ridicate de împrumut.
Totuşi, IIF a avertizat în pofida costurilor ridicate de împrumut şi a incertitudinilor politicilor economice, estimarea sa privind o creştere de 5.000 miliarde de dolari a datoriei guvernamentale în acest an să crească, în urma solicitărilor pentru noi măsuri de stimulare şi a majorării cheltuielilor din domeniul apărării în Europa.
Ce țări fac cea mai mare datorie?
Pieţele emergente, conduse de China, India, Arabia Saudită şi Turcia, au fost responsabile anul trecut pentru aproximativ 65% din creşterea datoriei globale.
"Sporirea tensiunilor comerciale şi decizia administraţiei Trump de a îngheţa ajutorul extern ar putea provoca dificultăţi semnificative de lichiditate şi reducerea capacităţii de a rostogoli şi de a avea acces la datorii în valută. Aceste evoluţii subliniază importanţa mobilizării veniturilor naţionale pentru a spori rezilienţa în faţa şocurilor externe", se arată în raportul IIF.
Datoria României a ajuns la 931,1 miliarde de lei: reprezintă 54% din PIB
Datoria administraţiei publice (datoria guvernamentală) a urcat, în octombrie 2024, până la 931,186 miliarde lei, de la 916,758 miliarde de lei în luna precedentă, conform datelor publicate de Ministerul Finanţelor (MF).
Ca procent din PIB, datoria guvernamentală a crescut la 54%, de la 53,1% în septembrie (PIB conform comunicatului Institutului Naţional de Statistică din 6 decembrie 2024).
În a zecea lună a anului, datoria pe termen mediu şi lung s-a majorat la 869,216 miliarde de lei, de la 859,9 miliarde de lei în septembrie, iar cea pe termen scurt a crescut la 61,97 miliarde lei, de la 56,858 miliarde de lei în luna anterioară.
Cea mai mare parte din această datorie, respectiv 780,243 miliarde de lei, era reprezentată de titluri de stat. Împrumuturile se cifrau la 131,258 miliarde de lei.
Datoria în moneda naţională se ridica la valoarea de 444,283 miliarde lei, cea în euro la 390,471 miliarde de lei echivalent, iar datoria în dolari americani la 94,353 miliarde echivalent lei.
De asemenea, datoria administraţiei publice centrale a ajuns, în octombrie 2024, la 908,315 miliarde de lei, în urcare de la 894,36 miliarde lei, în septembrie, din care 846,387 miliarde de lei pe termen mediu şi lung. Cea mai mare parte a datoriei administraţiei centrale era contractată în lei (426,41 miliarde de lei) şi în euro (385,47 miliarde de lei, echivalent).
