Angajații de la metrou au intrat în grevă japoneză încă de pe 3 februarie, iar începând cu 11 februarie sunt în greva de exces de zel, conform declarațiilor oferite de liderul sindicatului USML, Marian Artimon, pentru Buletin de București.
„Greva de exces de zel face parte din tipurile de greve propriu-zise. Grevele de exces de zel înseamnă că ești foarte atent la tot ce trebuie să faci și dacă se respectă legislația cu privire la muncă și la atribuțiile pe care le ai. Dacă nu am două persoane cu care să fac lucrarea, cum spune la Instrucțiune, nu fac lucrarea. Nu am responsabilitățile cu trenul efectuate, nu ies cu trenul, chiar dacă mă roagă orice șef. O să facem și o reclamație la ITM, pentru că, pe lângă faptul că suntem puțini și muncim mult, ni se mai spune să fim și mai puțini”, a declarat liderul USML, Marian Artimon, pentru Buletin de București.
Sindicaliștii de la Metrorex se întâlnesc pe 11 februarie, la sediul Guvernului României, cu reprezentanți guvernamentali, reprezentanți ai Ministerului de Finanțe, ai Ministerului Transporturilor și Infrastructurii și cu cei ai administrației. Discuțiile au loc în contextul grevei de exces de zel declanșate de angajații Metrorex.
Grevă la Metrorex: de la japoneză la cea de „exces de zel. Ce îi nemulțumește
Liderul sindical a amenințat încă de la jumătatea lunii ianuarie în legătură cu grevele pe care angajații de la metrou le vor desfășura. Dincolo de greve, aceștia au apelat și la proteste.
Potrivit acestuia, ordonanţa-trenuleţ a anulat drepturile negociate de sindicat atât cu conducerea Metrorex timp de trei luni, cât şi cu premierul Marcel Ciolacu, care le-a propus sindicaliştilor majorarea salariilor cu suma fixă de 1.050 de lei.
"Ce influenţe are această ordonanţă trenuleţ? Nu se mai fac angajări, nu se mai fac promovări, nu se mai acordă drepturile negociate. Ştiţi cu toţii că am fost 3 luni într-o negociere. Ne-am înţeles într-un fel pe 27 noiembrie şi Guvernul pe 31 decembrie prin ordonanţa-trenuleţ a anulat tot ceea ce am negociat. Această ordonanţă este profund ilegală, încalcă o mulţime de legi. Legea dialogului social spune foarte clar: negocierile se fac între părţi şi părţile negociază liber. După ce ne-am înţeles, şi cu sprijinul ministerului şi cu înţelegerea ministrului de Finanţe şi a prim-ministrului, acum ni se spune că nu mai e valabil ce am discutat şi am înregistrat la ITM", a explicat Artimon.
Tariful de la metrou, crescut pentru ca Metrorex să acopere indexarea salariilor
Acesta a precizat că tarifele la metrou au crescut şi astfel a fost îndeplinită condiţia ca Metrorex să aibă venituri proprii pentru această indexare a salariilor, ceea ce nu a mai avut loc, sumele suplimentare ducându-se spre plata facturilor restante la firma de mentenanţă şi la utilităţi.
"Am negociat o indexare începând cu data de 1 ianuarie 2025 (...), cu acceptul ministrului şi în prezenţa premierului. Acea indexare nu se poate acorda din cauza ordonanţei trenuleţ, deci nu au crescut salariile. Au crescut tarifele, s-a îndeplinit condiţia pentru a putea avea venituri proprii ca să putem să indexăm salariile, că nu le creştem, le indexăm. (...)
Orice salariat din ţara asta care avea 3.000 de lei salariul mediu în 2023 a ajuns la 4.050 la 1 ianuarie, deci a câştigat o sumă de 1.050 lei. Acelaşi lucru am convenit şi noi: ca fiecărui salariat Metrorex, la salariul de bază, să-i crească salariul cu 1.050 lei. N-am cerut nimic în plus, exact să se respecte statutul personalului feroviar pe care dumneavoastră îl cunoaşteţi, adică se indexează salariul de bază lunar brut pe economie, respectiv se înmulţeşte cu 1,5 şi este salariul de bază la muncitorul calificat în sistemul feroviar, nu numai la metrou", a precizat liderul sindical.