Deficitul de forță de muncă din România este mai accentuat decât cel care reiese din cifrele pe care le vedem, și chiar dacă nu toate sectoarele „urlă după muncitori”, există probleme în toate domeniile. Conform lui Romulus Badea, tax partner în cadrul Soter & Partners, motivele deficitului încep de la emigrarea românilor, continuă cu percepția acestora despre muncă și nu se termină nici măcar cu un import de muncitori din Asia.
Pe timpul verii, deficitul de personal din HoReCa, este deja o tradiție: odată ce vezi primii pescăruși pe plajă, răsar și micii antreprenori spunând, de la an la an, că e cel mai prost an din punct de vedere al forței de muncă. Conform lui Romulus Badea, tax partner și vicepreşedinte al Patronatului Importatorilor de Forţă de Muncă, domeniile precum HoReCa și construcțiile nu sunt singurele care au deficit de forță de muncă, ci sunt cele mai doar vehiculate.
„România nu are capacitatea de a absorbi forța de muncă din afară, iar deficitul de forță de muncă este mult mai mare decât cel vehiculat în spațiul public. Cele mai mediatizate domenii sunt cele din sectorul construcțiilor și HoReCa, însă, există un deficit de forță de muncă în toate domeniile: toate fabricile au nevoie de lucrători la linie. Românii nu mai vor să mai facă muncă fizică, iar angajatori nu găsesc persoane care să facă aceste munci. Automatizarea este cealaltă soluție care poate fi dată, numai că nu este întotdeauna posibilă”, a declarat Romulus Badea.
Citeste si:
De ce nu mai vor românii să depună efort fizic: ne dorim cu toții job-uri de la 10 la 18 îmbrăcați în costum? Conform lui Romulus, nu neapărat aspirațiile românilor duc la acest exod al muncii fizice, ci a faptului că școlile profesionale au devenit neatrăgătoare pentru tineri.
„Lipsa forței de muncă are câțiva factori. Cel mai important factor este faptul că românii pleacă și continuă să plece în străinătate. Apoi, au dispărut școlile profesionale, nu mai există cultura acestor meserii. Am văzut recent un raport conform căruia România are printre cel mai scăzut nivel de tineri care termină studii superioare, ceea ce ne arată că e loc de mai bine pe direcția asta”, spune acesta.
Citeste si:
Ne vor lua roboții locurile de muncă? Nu, fiindcă nu are cine să îi construiască
Reprezentantul Soter&Partners spune că una dintre metodele prin care se poate acoperi acest deficit de forță de muncă ar putea să stea în algoritmi, prin automatizare. Aceasta este o metodă oportună, însă, investițiile și timpul de implementare pun bețe în roate acestui proces. Varianta fezabilă în această situație, care este folosită de antreprenorii români este importul de forță de muncă.
„Oamenii trebuie să conștientizeze că nu toți vor devenii doctori, ingineri sau profesori și că fiecare ar trebui să se îndrepte spre ceva la care să se priceapă. Nu cred că doar noi ne ferim de munca fizică, ci în toată Europa este situația asta. Aceste probleme trebuie soluționate cumva: fie prin automatizare, fie prin import din alte țări ”, a adăugat acesta.
Citeste si:
Citiți și: Top 10 domenii cu cele mai mari salarii din România.
Cu toate că soluția importului poate părea facilă, iar în marile orașe din țară vedem cum acest lucru funcționează, Romulus spune că România nu este în stare să absoarbă tot importul de forță de muncă de care are nevoie.
„Ministrul muncii a recunoscut că deficitul de forță de muncă depășește un milion. Suntem într-o situație destul de rea: importul de forță de muncă e un pansament mic pe o rană mare, nu un capac. Eu aștept cu curiozitate să văd ce soluții se vor găsi pentru marile proiecte de infrastructură care, teoretic, de la nu anul ar trebui să înceapă”, subliniază acesta.
Puteți vedea interviul integral mai jos.
Citeste si:
Sursa foto: Shutterstock
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și:
