Va imaginati o sedinta de judecata in care judecatorul se afla in Bucuresti, reclamantul si avocatul sau in Berlin, iar partea adversa in Timisoara? Judecatorul porneste aplicatia dedicata, declara sedinta de judecata deschisa, iar instanta, partile si eventualii martori se pot asculta si vedea reciproc si pot dezbate cazul, pentru ca la final instanta sa ramana in pronuntare cu privire la solutie. Mai jos, un scenariu, cu exemplificari, conform specialistilor Pelifilip.

Un astfel de scenariu este cu totul plauzibil atunci cand vorbim de justitia viitorului si ritmul alert in care evolueaza tehnologia pe zi ce trece, avand in vedere numeroasele avantaje pe care le prezinta, nu doar pentru justitiabili, dar si pentru ceilalti actori ai sistemului de justitie, fie ca vorbim de magistrati, avocati sau de sistemul auxiliar al instantelor de judecata.

Considerata inca din cele mai vechi timpuri un loc sacru in care justitia se infaptuieste, sala de judecata isi deschide treptat portile spre noile tehnologii, prin imbratisarea unor tehnici moderne pentru facilitarea accesului la justitie si desfasurarea in bune conditii a actului de justitie.

Daca initial aspectele discutate in cadrul sedintei erau notate doar in caietul grefierului, astazi, sedintele de judecata sunt inregistrate audio, iar partile pot solicita obtinerea inregistrarilor. De asemenea, transmiterea pe cale electronica a documentelor este acum posibila, unele instante avand si portal internet dedicat in acest scop.

Posibilitatea administrarii probelor de catre avocati, inclusiv audierea martorilor, atenueaza principiul nemijlocirii care guverneaza procesul civil. De asemenea, in procesul penal, administrarea probelor poate avea loc prin mijloace la distanta, de exemplu, audierea martorilor sau a inculpatului care poate avea loc inclusiv prin videoconferinta. Pot oare astfel de situatii sa reprezinte primii pasi catre implementarea unor instante virtuale?

Cum s-ar desfasura o sedinta de judecata virtuala?

O sedinta de judecata virtuala ar presupune ca fiecare dintre partile unui proces sa aiba posibilitatea de a se conecta la o platforma special creata accesibila prin internet, iar discutiile purtate de instanta si parti sa aiba loc prin videoconferinta.

Partile ar avea posibilitatea sa incarce documente in platforma in timp real, astfel incat acestea sa poata fi primite si analizate de ceilalti participanti chiar in cursul sedintei. Totodata, prin intermediul functiunilor interfetei, judecatorul ar controla modul de desfasurare a sedintei, dand cuvantul partilor si ascultandu-le in ordinea traditionala prevazuta de lege, pentru ca in final sa declare inchise dezbaterile in vederea pronuntarii solutiei.

Desigur, toate aceste facilitati pot fi adaptate si imbunatatite in urma unor consultari continue cu actorii implicati in realizarea actului de justitie si nu numai, dar si prin dialog cu statele care se afla in stadii mai avansate pe acest subiect.

Exemple de bune practici deja adoptate

Primele sedinte de judecata virtuale deja au avut loc: de exemplu, in China (Hangzhou) se desfasoara un program pilot in ceea ce priveste disputele e-Commerce in care sedintele de judecata propriu-zise se desfasoara prin videoconferinta, iar reprezentantii partilor au posibilitatea de a fi identificati printr-un software de identificare faciala. Totodata, partile au posibilitatea sa aleaga in ce masura doresc ca litigiul lor sa fie solutionat in prima faza online sau offline, iar faza apelului se desfasoara intotdeauna potrivit metodei traditionale, direct in fata judecatorilor.

De asemenea, in Regatul Unit a avut loc un astfel de proces virtual, intr-un dosar de valoare redusa, in care se contesta o taxa de 1.200 lire, partile fiind extrem de incantate pentru ca au putut sa evite costuri substantiale si sa obtina solutia intr-un timp mult mai scurt.

Compatibilitatea cu dispozitiile legale nationale

Se pune intrebarea in ce masura astfel de mijloace tehnice ale viitorului ar fi compatibile cu specificul procedurii nationale si in special cu anumite principii care guverneaza procesul civil, precum publicitatea si nemijlocirea.

Cu privire la publicitate, articolul 127 din Constitutie consacra caracterul public al sedintelor de judecata. Insa acelasi text permite stabilirea prin lege a unor atenuari sau chiar exceptii de la principiul publicitatii.

De asemenea, Curtea Europeana a Drepturilor Omului a stabilit ca publicitatea procedurii organelor judiciare mentionate la articolul 6 paragraful 1 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale are drept scop protejarea justitiabililor impotriva unei justitii secrete care scapa controlului public. Insa Curtea de la Strasbourg a stabilit totodata ca respectiva cerinta nu trebuie interpretata literal, ci in functie de particularitatile procedurii intr-o anumita cauza.

Credem ca in contextul organizarii unor „instante virtuale” principiul publicitatii ar putea fi mentinut si poate chiar largit in masura in care publicul larg ar avea posibilitatea de a urmari sedinta de judecata cel putin prin transmisia audio.

De altfel, legiuitorul preconizase deja ca in anumite situatii judecata sa nu mai aiba loc in sedinta publica. Spre exemplu, procedura in camera de consiliu nu are caracter public si a fost conceputa din motive de celeritate a actului de justitie, „avand in vedere ca existenta salilor de consiliu si de judecata vor permite solutionarea unui numar mare de cauze in acelasi timp”. Cu toate acestea, aplicarea acestei proceduri a fost prorogata si recent chiar eliminata din cauza lipsei infrastructurii necesare. In acest context, implementarea sedintelor de judecata virtuale pentru anumite tipuri de cauze ar putea reprezenta o solutie eficace pentru compensarea actualelor lipsuri administrative.

Cu privire la principiul nemijlocirii reglementat de articolul 16 din Codul de procedura civila, acesta vegheaza ca toate probele sa fie administrate direct in fata judecatorului, care trebuie sa poata constata in mod direct, prin propriile mijloace continutul faptic relevant, astfel incat s-ar putea considera ca un proces virtual ar incalca aceasta obligatie. Cu toate acestea, principiul nemijlocirii nu exclude automat administrarea probei prin intermediul videoconferintei, in acest sens Curtea Europeana a Drepturilor Omului constatand intr-o hotarare faptul ca „participarea reclamantului la judecata in apel prin videoconferinta nu a plasat apararea intr-o pozitie substantial dezavantajoasa in raport cu alte parti din proces si ca interesatul a avut posibilitatea sa isi exercite drepturile si facultatile inerente notiunii de proces echitabil, asa cum reiese din art. 6 din Conventie, dispozitie care nu a fost incalcata”.

Mai mult, exista situatii in care legea prevede in mod expres derogari de la principiul nemijlocirii, ca de exemplu in cazul stramutarii, in ipoteza admiterii cererii de abtinere/recuzare, cazuri in care probele pot fi mentinute, dar si in situatia administrarii probelor prin avocati in litigiile patrimoniale, aceste exceptii avand la baza ratiuni de celeritate si eficientizare a administrarii justitiei.

Conchidem ca nu ar trebui sa existe o incompatibilitate intre o astfel de procedura de judecata si principiile fundamentale ale procesului civil.

Concluzie

Sedintele de judecata virtuale ar putea asigura o mai mare celeritate a actului de justitie, costuri mai reduse atat pentru justitiabili, cat si pentru instante, dar si un acces mai facil al justitiabililor la serviciile instantelor in conditiile in care tot mai multe persoane folosesc astazi internetul.

Ca aplicabilitate practica, sedintele virtuale ar putea fi potrivite, de exemplu, in situatia judecarii in prima instanta a litigiilor de valoare redusa, a celor cu un grad redus de complexitate sau atunci cand partile isi dau acordul prealabil pentru o astfel de procedura.

Pe de alta parte, din punct de vedere logistic, nu toate instantele din Romania ar fi pregatite la acest moment sa imbratiseze noua metoda, avand in vedere ca, din pacate, nici macar dosarul electronic nu a fost inca implementat la nivelul tuturor regiunilor. Cu toate acestea, implementarea instantelor virtuale ar reprezenta un real progres pentru justitia secolului 21 si, de ce nu, la un moment dat, o inevitabila realitate.

Abonează-te pe

Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »

Despre autor
Alex Goaga
Alex Goaga scrie despre antreprenoriat, new media si IT&C de peste sase ani, visand (in timpul liber!) la viitoarele holograme portabile “tip Star Wars”. Pasionat de citit (benzi desenate printre altele) .

Te-ar putea interesa și:



Mai multe articole din secțiunea Legal Business »



Setari Cookie-uri