In inima Transilvaniei, la 50 de kilometri de Alba Iulia, capitala Marii Uniri, se afla Podgoria Tarnave, cea mai mare din Transilvania, cu o suprafata ce depaseste 2.500 de hectare. Aici, ordonate randuri-randuri, de parca cineva s-a jucat cu un pieptene urias, se afla viile celui mai mare producator roman de vinuri si sampanie de origine controlata din zona Transilvaniei, Jidvei.
Din cele 4 crame de care dispune grupul Jidvei, cea mai noua este cea de la Tauni, data in folosinta in 2014, pe care am si vizitat-o in cadrul unui tur pentru presa. Situata in comuna Valea Lunga, la o altitudine de 500 de metri, crama Tauni se ridica semeata pe un platou ce domina o suprafata de 700 hectare cu vita-de-vie.
Crama gravitationala de la Tauni
Desi era o dimineata friguroasa, Ioan (Nelu) Marginean, director tehnic Jidvei, ne-a asteptat cu zambetul pe buze si ne-a prezentat crama Tauni, constructie unica datorita tancurilor si cisternelor de depozitare, utilajelor si instalatiilor cu care este dotata, precum si datorita tehnologiilor folosite.
Cu o capacitate de stocare de aproximativ 5 milioane de litri, crama proceseaza 98% soiuri semiaromate si aromate. Ca element de noutate, ea foloseste energia gravitationala, functionand pe principiul vaselor comunicante, asigurand o vinificatie de exceptie. Toate sistemele de cuplare, de pompare, de control al temperaturii sunt controlate de computer, de aceea lucreaza pe fiecare schimb doar 5 persoane.
Citeste si:
"Este o crama moderna in aer liber, in care in perioada recoltatului procesam cam 300 de tone de struguri pe zi in 24 de ore. Fiind totul automatizat lucreaza doar 5 persoane pe fiecare schimb: 2 oenologi, un laborant si personalul de intretinere. Totul este calculat pe calculator. Toata materia prima este inregistrata electronic pe un cantar si supravegheata video calitativ pentru a se observa starea de sanatate, se preleveaza probe la fiecare transport, se face analiza zaharului, a aciditatii”, si-a inceput prezentarea Nelu Marginean.
Aceasta este si prima parte a fluxului tehnologic. Strugurii se cantaresc, apoi se basculeaza in buncarele de receptie, dupa care cad in desciorchinator unde se separa ciorchinii de boabe si merg la presare.
“Dupa receptia cantitativa, strugurii intra la buncare. In cazul strugurilor recoltati manual (cazul ciorchinilor) urmeaza procesele clasice: desciorchinare, zdrobirea boabelor si pastrarea in vinificatoare pentru a extrage aroma sau a pastra culoarea, fiind vorba de soiuri aromate si semiaromate. Dupa ce stau acolo intre 4 si 48 de ore (mustul cu pulpa), materia prima se duce un etaj mai jos la sectia preselor, unde se afla 4 prese. Dupa presare, mustul este pompat in partea cea mai inalta a cramei unde este sectia de limpezire”, povesteste reprezentantul companiei.
Citeste si:
Limpezirea se poate face prin mai multe metode si dureaza in jur de 4 ore, apoi mustul limpezit merge la sectia de fermentare in mod gravitational, fara interventia pompelor, prin cadere libera. Apoi, tot gravitational, lichidul merge la sectia de stocare, unde ramane pana la transport.
Avantajele unei crame gravitationale
Intrebat despre avantajele unei crame la suprafata, Nelu Marginean dezvaluie motivele pentru care au ales sa mizeze pe acest tip: curatenia si consumul de energie. Pe fiecare cisterna exista clima controlata, in asa fel incat in momentul in care se goleste de vin o cisterna, de pe calculator se opreste si agentul de racire sau de incalzire, iar celelalte raman active, in functie de necesitati. Intr-o crama clasica, cum este cea de la Jidvei, trebuie sa incalzesti si sa pastrezi o anumita temperatura in toata camera, indiferent de cat vin ai acolo.
Citeste si:
Acesta estimeaza ca la crama Tauni consumul energetic este mai mic decat intr-o crama clasica. “Undeva la 15% economie, ceea ce, pentru un asemenea volum mare de vinuri reprezinta ceva”, sustine Nelu Marginean.
Ice wine, prima recolta a vinului desert, dupa 7 ani de asteptari
Inainte de a lasa in urma crama Tauni, am avut oportunitatea de a degusta, direct din uriasele tancuri, productia lui 2018: Feteasca Regala, Feteasca Alba, Gewurztraminer, Sauvignon Blanc. In plus, am mers si am gustat delicioasele boabe de Traminer roz, direct de pe butas, lasate la stafidit in vie – pentru ice wine, vinul desert de la Jidvei.
Acest soi, aflat pe 3 hectare jumatate, este lasat in vie pana la inceputul lunii decembrie si este cules dupa 6-7 zile in care atat ziua cat si noaptea sunt temperaturi cu minus. Desi cantitatea de vin obtinuta este mai mica si riscanta, ultima data toate conditiile pentru productia de ice wine au fost indeplinite in 2011, calitatea este deosebita, ne asigura Nelu Marginean, care spune ca acest vin desert "exceleaza prin restul de zahar si arome".
Citeste si:
Petit Manseng, noutatea anului 2019 de la Jidvei
Compania Jidvei pregateste pentru 2019 lansarea primului Petit Manseng din Romania, un soi cultivat in Franta, Gasconia. Avand un caracter deosebit, cu un nivel ridicat de zaharuri si o acididate naturala foarte ridicata, se poate obtine un vin cu continut de alcool mare si proaspat. Potrivit informatiilor de pe site, vinul obtinut din Petit Manseng are note de fructe tropicale (mango, ananas si guava), flori si condimente dulci, si uneori accente de ceara de albine, banana si nuca de cocos.
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și:
