Romania are trei rezervoare de spatiu fiscal care totalizeaza 15 miliarde euro, cel mai important fiind legat de reducerea evaziunii fiscale, al carei cost este cuprins intre 7 si 13 miliarde euro, a spus avocatul Gabriel Biris, intr-un interviu acordat wall-street.ro.
Potrivit lui Biris, co-fondator al casei de avocatura Biris-Goran, nu trebuie sa facem o legatura directa intre cheltuielile bugetare si majorarea taxelor, intrucat echilibrarea finantelor unei tari nu trebuie sa se faca prin cresteri de taxe, ci poate fi facuta si prin reducerea evaziunii si marirea bazei de impozitare

Astfel, daca Romania ar fi luat niste masuri eficiente in aceasta directie, nu ar fi trebuit majorate taxele.

"Costul evaziunii in momentul de fata pentru bugetul de stat este de minimum 7 miliarde euro si de maximum 13 miliarde euro, iar cea mai mare parte vine din TVA si accize", a spus Biris.

El subliniaza ca, din surse guvernamentale, frauda din TVA in primele zece luni din 2011 s-ar cifra la 6 miliarde euro, suma care ar putea fi mare, dar nu imposibila.

Totusi, avocatul a remarcat ca, din pacate, statul a intervenit cu succes pentru a stopa evaziunea doar in anumite domenii unde exista si interes extern, adica din partea companiilor direct beneficiare de stoparea fraudei, cum este cazul marilor producatori de tigarete.

Domeniile unde producatorii nu sunt bine organizati, precum produsele alcoolice sau comertul cu produse alimentare nu au fost „atacate” la fel de eficient.

"Sa ne uitam cat de usor a scazut cota de piata a tigarilor de contrabanda de la 36 la 18%. De ce? Pentru ca dintr-o data a existat o presiune si o dorinta de a arata niste rezultate pe un anumit domeniu", afirma co-fondatorul casei de avocatura Biris-Goran.

De asemenea, avocatul apreciaza ca prin taxarea inversa in domeniile sensibile se poate reduce semnificativ frauda la plata taxei pe valoarea adaugata (TVA), cat si cea la rambursarile de TVA.

Romania are un spatiu fiscal de 15 mld. euro

Gabriel Biris considera ca Romania are trei rezervoare imense de spatiu fiscal, care pot fi utilizate pentru reducerea deficitului bugetar: 1. o mai buna reglementare, prin largirea bazei impozabile; 2. reducerea evaziunii fiscale, nu numai prin masuri administrative, ci si prin instrumente legislative; 3. reducerea risipei bugetare.

"Noi avem spatii uriase in aceste trei domenii. Probabil acestea cumulate lasa un spatiu fiscal de 15 miliarde euro", a explicat Biris.

In plus, Romania mai are si spatiu financiar prin atragerea banilor de la Uniunea Europena.

In acest context, crede avocatul, Romania ar putea foarte usor sa isi indeplineasca obligatia legata de deficitul structural printr-o mai buna reglementare si administrare, precum si prin reducerea coruptiei in ceea ce priveste cheltuirea banilor publici sau in administrarea companiilor de stat.

Tratatul de consolidare fiscala va impune limitarea deficitului structural al tarilor semnatare la maximum 0,5% din PIB.

"Romania ar trebuie sa fie in pole position in ceea ce priveste cresterea sustenabila, dar pentru asta ne trebuie o clasa politica responsabila", conchide Biris.

Plafonarea contributiilor sociale ar putea aduce 1,5 mld lei la buget


In ceea ce priveste mai buna reglementare, Gabriel Biris sustine ca plafonarea contributiilor sociale ar aduce resurse considerabile la buget.

Daca plata tuturor contributiilor sociale ar fi plafonata la 3 salarii medii (circa 6.000 lei), sistemul ar deveni acceptabil iar gradul de conformare voluntara, in special in cazul salariilor mari si foarte mari, ar creste considerabil. Cresterea de venituri ar putea veni din largirea bazei impozabile si reducerea costurilor de administrare.

Dimensiunea problemei generate de legislatia lipsita de rezonabilitate in acest domeniu se poate observa cu ochiul liber: numarul de salarii peste 6.000 de lei este de doar 50.000, pe cand numarul persoanelor „independente” este de aproape 600.000.

La cei 600.000 de „freelanceri” se adauga si 400.000 de firme, ceea ce ar trebuie sa ne duca cu gandul ca suntem o tara plina de antreprenori.

Daca ar fi insa asa, numarul de contracte de asigurari sociale ar trebui sa fie comparabil cu numarul de „freelanceri”, ceea ce nu este insa nici pe departe adevarat: la sfarsitul lui 2009 numarul contractelor era de doar putin peste 100.000, din care peste 90% erau la minimul permis de lege si doar putin peste 70 erau la valoride peste 6.000 lei.

„Acesta este rezultatul unui tratament fiscal complet nerezonabil...”, a spus avocatul.

"Ce ne spune noua cifra asta de 70? Ne arata ca o buna parte din cei 600.000 au de fapt si un contract individual de munca (CIM), intrucat doar cei care au CIM nu au si obligatia sa se inregistreze. In plus, cei care nu au CIM platesc la o baza foarte redusa", afirma Biris.
Abonează-te pe

Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »


Te-ar putea interesa și:



Mai multe articole din secțiunea Legal Business »



Setari Cookie-uri