Ministerul Transporturilor a fost condus in perioada august 2013 - februarie 2014 de Ramona Manescu (PNL), care i-a urmat in aceasta functie fostului coleg liberal Relu Fenechiu, incarcerat in prezent in Penitenciarul Iasi dupa o condamnare de cinci ani de inchisoare in dosarul "Transformatorul". La preluarea mandatului, Manescu spunea ca are ca prioritati accesul la finantare, buna administrare a portofoliului si integritatea reprezentantilor institutiei, informeaza Mediafax.

Cele mai mediatizate evenimente din perioada in care ea a ocupat pozitia de ministru al Transporturilor au fost finalizarea, fara succes, a procesului de privatizare a CFR Marfa cu Grup Feroviar Roman si accidentul aviatic din muntii Apuseni. Dupa cele sase luni de mandat, Manescu afirma ca "presiunile sunt o realitate" la Ministerul Transporturilor si ca s-a confruntat cu amenintari si incercari de intimidare, fara sa ofere insa detalii despre persoanele in cauza.

La finele lunii februarie, Manescu a trecut in revista principalele proiecte in care s-a implicat ca ministru, nominalizand, printre altele, procesul de privatizare a CFR Marfa, aflat la momentul respectiv in stadiul finalizarii noului caiet de sarcini, Master Planul de Transport, implementarea Strategiei Dunarii si conectarea Portului Constanta cu cel din Rotterdam.

Ministrul Manescu cere revenirea DN la Transporturi

In plus, ea a evidentiat cresterea absorbtiei fondurilor europene prin Programul Operational de Transport. Intr-una din rarele declaratii referitoare la autostrazi, administrate la momentul respectiv de Departamentul pentru Proiecte de Infrastructura condus de Dan Sova, Manescu afirma, in decembrie 2013, ca ar fi fost mai usor ca acestea sa fie gestionate de Ministerul Transporturilor, ca respecta decizia politica prin care au fost cedate DPIIS si ca macar drumurile nationale ar trebui sa revina la institutia pe care o conduce.

"Cred ca toata lumea isi aminteste ca a fost deja o decizie ca drumurile nationale sa se intoarca la Ministerul Transporturilor si nu s-a intamplat inca acest lucru. Macar drumurile nationale. Daca autostrazile raman la domnul Sova, ok, raman la domnul Sova. Sa dea Dumnezeu sa se faca foarte multe autostrazi (...). Eu sper sa le faca. Chiar imi doresc sa le faca pentru ca este bine pentru toata lumea, nu doar pentru mine sau domnul Sova", spunea Manescu la jumatatea lunii decembrie 2013.

Dan Sova (PSD), aflat la conducerea DPIIS vreme de peste un an, preia conducerea ministerului Transporturilor in luna martie, dupa iesirea PNL de la guvernare. Audiat de comisiile parlamentare, unde primeste avizul pentru portofoliu, Sova a tinut sa laude realizarile fostilor ministri liberali care au ocupat postul de la Transporturi, Relu Fenechiu si Ramona Manescu. "Am de gand sa continui proiectele pe care ei le-au inceput", a spus Sova.

Mult mai preocupat de subiectul autostrazilor, Sova a comunicat constant cu presa in cele patru luni de mandat, utilizand inclusiv site-ul personal pentru transmiterea de informatii detaliate privind anumite proiecte. In perioada mandatului sau la Transporturi au fost dispuse schimbari de management pentru mai multe entitati din subordinea ministerului, precum CFR Marfa, CFR SA, Aeroporturi Bucuresti, Tarom, ROMATSA, Autoritatea Aeronautica Civila Romana, Autoritatea Rutiera Romana sau Inspectoratul de Stat pentru Controlul in Transportul Rutier.

La o luna de la preluarea mandatului de ministru al Transporturilor, Sova prezenta o serie de cifre, termene, planuri si variante de finantare privind constructia de autostrazi, in conditiile in care CNADNR functiona inca la DPIIS. Potrivit informatiilor anuntate atunci, Romania urma sa aiba o retea de 2.440 kilometri de autostrada in anul 2020, respectiv un plus de aproximativ 1.800 kilometri fata de nivelul de aproximativ 650 kilometri de la momentul respectiv. In perioada mai-iunie, CNADNR a lansat licitatii pentru studii de fezabilitate necesare constructiei a aproximativ 1.700 de kilometri de autostrada.

Sova a parasit Transporturile pentru prezidentiale

La 24 iunie, Sova a anuntat intr-o conferinta de presa ca demisioneaza din functia de ministru al Transporturilor pentru a se dedica "bataliei electorale" de la alegerile prezidentiale, subliniind ca decizia este una personala. El a remarcat patru supozitii legate de plecarea sa din Ministerul Transporturilor, respectiv incompetenta, cererile baronilor, autostrada Comarnic-Brasov si relatia cu FMI, infirmandu-le ulterior pe fiecare in parte. Dupa demisia lui Sova, la conducerea Ministerului Transporturilor a venit Ioan Rus (PSD), care a anuntat ca obiectiv principal aducerea pe profit operational a companiilor din subordine pana la finele anului viitor.

"Pe mine trecutul nu ma intereseaza, ma intereseaza prezentul sii viitorul. Chestiunea cu greaua mostenire a predecesorilor este o chestiune fumata, careia nu ii dau niciun fel de importanta", a spus Rus la 24 iulie. Intr-un interviu, Rus a mai afirmat ca autoritatile vor stabili in toamna daca sunt intrunite conditiile de semnare a contractului pentru constructia in concesiune a autostrazii Comarnic - Brasov, iar autostrada Transilvania, cu "un viitor luminos", ar putea fi finalizata in anul 2017. Contractul pentru autostrada Comarnic - Brasov nu a fost inca semnat, iar ultimele informatii anuntate de autoritati dau ca termen probabil pentru incheierea acordului anul 2015.

Citeste si:

Targetul lui Sova cu privire la constructia de autostrazi a fost revizuit drastic in mandatul lui Rus. Daca promisiunile din aprilie prevedeau 1.800 kilometri noi de autostrada pana in anul 2020, informatiile din Master Planul de Transport furnizate la finele lunii septembrie de Ministerul Transporturilor indica doar 650 km noi de autostrada pana in 2030 plus aproximativ 2.200 de km de drumuri expres. Autostrazile Sibiu - Pitesti si Targu Mures-Iasi-Ungheni, cerute insistent de transportatori, au aparut in Master Plan ca viitoare drumuri expres. Despre primul proiect, Rus a anuntat ca ar putea fi realizat in doua etape, respectiv mai intai ca drum expres, transformat ulterior in autostrada.

Drumurile expres, mai ieftine decat autostrazile, vor avea minim doua benzi pe sens, insa banda de urgenta si parapetii laterali sunt optionali. Viteza maxima admisa pentru automobile va fi de 120 km/ora, fata de 130 km/ora in cazul autostrazilor, in cazul camioanelor limitele fiind egale, respectiv 100 km/h. Rus declara la inceputul lunii octombrie ca este adeptul construirii de autostrazi, afirmand ca ii place sa sofeze cu viteza, motiv pentru care i-a fost suspendat permisul, dar a mentionat insa ca dorintele trebuie corelate cu posibilitatile.

Master Planului General de Transport este un document strategic pentru planificarea investitiilor in transporturi pana in 2030 si necesar pentru atragerea fondurilor europene in intervalul 2014-2020. Finalizarea documentului a fost amanata de mai multe ori, ultimul termen avansat pentru prezentarea spre aprobare in Guvern fiind luna decembrie. Ministrul Muncii, Rovana Plumb, declara la finalul sedintei de guvern de marti, raspunzand unei intrebari legate de discutiile privind Master Planul, ca Executivul a analizat un material in ceea ce priveste numarul de kilometri de autostrada construiti in ultimii 25 de ani.

Modificarile de la Transporturi

Sfarsitul de an a adus si doua modificari importante in ceea ce priveste activitatea Ministerului Transporturilor, prima fiind transferul Autoritatii de Management (AM) a Programului Operational Sectorial de Transport, implicata in realizarea Master Planului, la Ministerul Fondurilor Europene, alaturi de cea pentru POS Mediu, cu argumentul ca absorbtia fondurilor UE de catre aceste structuri este redusa si Romania risca sa piarda bani fara interventia ministerului.

Ministerul Transporturilor a comunicat la inceputul saptamanii trecute ca, prin Autoritatea de Management pentru Programul Operational Transport, incheie acest an cu un grad de absorbtie a fondurilor europene de 58,55%, suma atrasa in 2014 ridicandu-se la 1,128 miliarde euro, cu peste 100 milioane euro peste tinta asumata de 1,022 miliarde euro. Pe de alta parte, Guvernul a avizat revenirea CNADNR la Ministerul Transporturilor, unde a functionat pana in ianuarie 2013, cand a fost trecuta in administrarea Departamentului pentru Proiecte de Infrastructura si Investitii Straine (DPIIS), condus atunci de Dan Sova.

Reteaua de autostrazi din Romania numara in prezent aproape 700 de kilometri. CNADNR a inaugurat 50 de kilometri de autostrada in acest an (22 de kilometri intre Orastie si Sibiu, respectiv 28 de kilometri intre Nadlac si Arad), mai putin de jumatate fata de nivelul din 2013. Pentru 2015, seful CNADNR, Narcis Neaga, declara recent ca estimeaza finalizarea a inca 50 de kilometri de autostrada. In noiembrie, CNADNR transmitea ca a planificat anul viitor deschiderea traficului rutier pentru 17 kilometri noi.

In primele noua luni ale acestui an, CNADNR a platit companiilor implicate in constructia de autostrazi suma de 767,1 milioane lei. Comparativ, in perioada ianuarie - septembrie 2013 suma achitatã constructorilor de autostrazi a fost de 2,6 ori mai mare, ridicandu-se la 2,03 miliarde lei. In 2013, constructorii de autostrazi au primit in total 3,08 miliarde lei de la CNADNR, sumele fiind fara TVA. Schimbarile la conducerea Ministerului Transporturilor si mandatele scurte, de cateva luni, desele modificari aduse managementului principalelor companii din subordinea institutiei, alaturi de reducerea drastica a investitiilor in acest an si lipsa unei strategii unitare in domeniul infrastructurii pe termen lung, generaza un climat de instabilitate si frustrare in randul reprezentantilor industriei de transport si constructii.

"Ministrii si partea de conducere vin si pleaca cu o viteza fantastica. Cred ca nici nu stiu de unde se ia liftul. Cand invata si ei de unde sa ia liftul ca sa urce in birou acolo, la etajul 1 probabil, sau merg pe scari, deja sunt schimbati", spunea, in vara acestui an, Radu Dinescu, secretarul general al UNTRR. Intre anii 2012-2014, Ministerul Transporturilor a fost condus de sapte ministri - Anca Boagiu, Alexandru Nazare, Ovidiu Silaghi, Relu Fenechiu, Ramona Manescu, Dan Sova si Ioan Rus.