Pentru a usura intr-o anumita masura luarea unei decizii, si speculand potentialul de marketing, producatorii auto au decis sa afiseze valoriile medii pentru consumul inregistrat la o suta de kilometri pentru modele proprii. In practica, insa, valoriile declarate nu sunt intotdeauna inregistrate si de soferi in exploatarea cotidiana a unui automobil.

Primele prevederi legate de declararea unei valori medii a consumului au aparut inca din ani '70 datorita crizei petrolului si a primelor semne legate de efectul nociv al emisiilor asupra mediului. Testul initial se facea la o viteza de aproximativ 90 de km/h, o valoare nerealista, considerand ca in oras viteza medie de rulare se situeaza sub aceasta valoare, iar pe autostrada majoritatea soferilor adopta o viteza superioara.

Incepand cu 2001, in Uniunea Europeana s-a introdus o metodologie de testare unica pentru toti producatorii. Testul se presupune a fi mai reprezentativ pentru conditiile actuale de trafic decat precedentele realizate de-a lungul anilor . Producatorii auto sunt obligati, conform normelor europene, sa afiseze aceste valori pe materialele publicitare si banerele de promovare ale propriilor produse.

In varianta actuala testul se realizeaza in conditii de laborator, pe un banc de probe automobilul ruland pe role ce simuleaza rezistenta la inaintare a unui drum normal, autoturismele nefiind evaluate in traficul real. Determinarea unui consum mediu se desfasoara in doua etape, prima etapa presupune rularea cu motorul rece si cu o viteza nu mai mare de 50 de km/h, dar constanta pe distante de circa 4 kilometri, simuland mai multe porniri si opriri, conditii asemnatoare cu condusul in oras, in viziunea cercetatorilor.

In a doua etapa se alege o viteza de croaziera de 120 de km/h in urma careia sunt extrase cifrele pentru consumul extraurban. Intre cele doua valori se face media si astfel va rezulta controversatul consum mediu la suta de kilometri. Din acest test sunt extrase si valorile pentru emisiile de CO2 necesare in vestul Europei pentru calculul taxei de drum.

Citeste si:

In realitate apar o serie de factori care pot genera un consum diferit fata de cel specificat in cartea tehnica a unui autovehicul. De exemplu, simularea rezistentei aerului in conditii de laborator nu ia in considerare rularea cu geamurile coborate sau montarea unui compartiment suplimentar pentru bagaje pe plafonul automobilului. Acest lucru poate duce la o crestere a consumului cu pana la 20% la o viteza de 100 km/h.

Un alt factor determinant este greutatea aditionala, reprezentata de mai multi pasageri sau bagaje, rolele pe care ruleaza automobilul in timpul testului alterand intr-o anumita masura rezultatul testului, comparativ cu rularea pe o suprafata plana. Variantele de echipare ale aceluiasi model pot inregistra consumuri diferite, in timp ce testul este realizat cu un model reprezentativ pentru intreaga gama. Dotarile de comfort suplimentare duc la scaderea autonomiei unui autoturism, aerul conditionat, scaunele incalzite si chiar folosirea farurilor favorizand mersul la pompa mai des decat v-ati astepta.

Stilul de condus contribuie intr-o masura importanta la cresterea economiei de combustibil, testul fiind realizat de un inginer care este instruit pentru a obtine cele mai bune date, schimband treptele la turatia adecvata, accelerand progresiv si evitand folosirea excesiva a franelor. Aceste tehnici sunt la indemana oricarui sofer, insa putini dintre noi le aplica in conditii reale de trafic

Factorul decisiv care generaza discrepanta dintre consumul teoretic declarat si cel real inregistrat de computerul de bord este tendinta producatorilor de a alege setarea optima pentru automobilele supuse testelor pe bancul de proba, in incercarea de a obtine consumuri cat mai mici. De exemplu, o setare diferita a rapoartelor cutiei de viteze poate influenta in minus cu pana la 10% consumul mediu.

Agentia de Certificare a Vehiculelor, responsabila pentru publicarea acestor cifre, adimte faptul ca valorile date publicitatii au doar un rol informativ si ca in realitate valoarea variaza in functie de maniera de condus si conditiile de exploatare. O utilizare preponderenta in mediu urban a unui automobil avand ca rezultat un consum superior exploatarii aceluiasi automobil pe distante lungi si cu viteze relativ constante.