Cele mai afectate de cresterea fraudelor sunt activitatile de vanzari, indicata de 64% dintre respondentii de la nivelul intregii regiuni si de 86% dintre cei din Romania, cele de cumparare (41% in regiune si 57% in Romania) si managementul inventarului (32% in regiune, 57% in Romania).
"Nu a existat un model clar al tipurilor de frauda pentru care s-a observat o crestere a numarului de cazuri detectate, dar cele mai comune tipuri de astfel de infractiuni sunt scurgerile de informatii (45% in Europa Centrala, 43% in Romania), plati frauduloase (41% in regiune, 43% in Romania), utilizarea frauduloasa a schemelor de vanzari pe baza de stimulente (41% in Europa Centrala, 57% in Romania) si mita si coruptie (43% in Romania)", se arata in studiu.
Studiul a fost realizat pe un esantion reprezentativ de persoane decidente din sapte tari, respectiv Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, Cehia, Slovacia si Romania.
"Rezultatele studiului par a sprijini observatiile noastre ca frauda iese mai mult la suprafata in timpul unei recesiuni in comparatie cu perioadele de crestere economica. Atentia sporita acordata de catre organizatii gestionarii riscurilor de frauda in timpul crizei este rezultatul nevoii de a impune controale mai stricte asupra costurilor in conditiile reducerii resurselor disponibile", a declarat Jimmy Helm, partener KPMG si coordonatorul Departamentului de Investigare a Fraudelor din Europa Centrala si de Est.
Potrivit sondajului, 67% dintre participantii din Romania au afirmat ca organizatiile lor au investit in consolidarea mecanismelor de control intern cu scopul de a eficientiza gestionarea riscului de frauda, iar 43% dintre participantii din Europa Centrala si de Est au fost de parere ca organizatiile lor vor aduce in continuare imbunatatiri activitatii de gestionare a riscului de frauda in urmatorii doi ani.
"In ultimii ani am observat o crestere a numarului companiilor care ne solicita ajutorul pentru a investiga cazuri de scurgere a informatiilor. Trebuie, bineinteles, gasit un echilibru intre protejarea acestor informatii impotriva scurgerilor si uzului neautorizat, si disponibilizarea lor pentru a indeplini nevoile de business si a aduce beneficii in acest sens. Noi am remarcat ca, din pacate, multe organizatii nu dau suficienta importanta acestui subiect. Se poate spune ca, mai ales in vremuri dificile, informatiile unei companii devin extrem de valoroase pentru competitorii sai", spune Kemal Özmen (foto), Director KPMG Romania si Coordonatorul Departamentului de Investigare a Fraudelor din Romania, Balcani si Serbia.
In opinia sa, de cativa ani buni, valul restructurarilor din intregul mediu corporatist romanesc a creat un numar mare de angajati suparati sau razbunatori care au mijloacele necesare, precum si motive, pentru a utiliza informatii confidentiale in folosul lor propriu.
Citeste si:
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și: