Inauntru, vanzatorii, de 20-25 de ani, imbracati in uniforma Mic.ro – camasa in dungi si sort, erau insa departe de „bacanii” cu care Patriciu declara razboi marilor retele de magazine si anunta reinvierea comertului traditional. Sistemul informatic le dadea batai de cap si, dincolo de salut, „bacanii” rareori interactionau cu clientii pe care de altfel ii primeau, de cele mai multe ori, cu bratele incrucisate sau privindu-i suspiciosi daca zaboveau printre rafturi.

In primele luni, putini au fost cei care au trecut pragul noului magazin; cei care o faceau insa, ieseau repede, cu una-doua cumparaturi in plasutele branduite Mic.ro. Grosul cumparaturilor tot de la buticurile din colt le faceau, acolo unde produsele erau mai variate si mai ieftine. In plus, acolo gaseau legume si fructe proaspete, capitol la care aprovizionarea Mic.ro a stat mereu prost.

Spre iarna lui 2010-2011, Mic.ro-ul incepuse sa mai castige ceva clienti, dintre cei mai pretentiosi, dispusi sa plateasca cativa lei in plus pentru lactate sau branzeturi bio, produse de patiserie sau articole de ingrijire corporala mai acatarii. Mai mult, intr-o vreme s-au facut chiar si promotii, iar „bacanii” incepusera sa discute cu clientii si sa le cunoasca tabieturile. Cu toate acestea, niciodata nu am vazut mai mult de unul-doi cumparatori in magazin. Preturile ramaneau prohibitive pentru mare parte din vecinii mei, mai ales pentru cei care gaseau ingaduinta la magazinul din colt, acolo unde patronul – un tip vorbaret si foarte sociabil, vinde de multe ori pe datorie.

Si Dinu Patriciu planuia sa introduca vanzarea „pe caiet”, precum si livrarea cumparaturilor direct la usa clientilor, de catre ajutoarele de bacani. Miliardarul tintea pentru o retea de 3.000 de minimarketuri Mic.ro (1.000 fixe si restul mobile, pe roti) afaceri de 1,5 miliarde de euro, adica mai mult decat realizase liderul pietei, Metro Cash & Carry, in 2010.

In septembrie 2011, la un an si jumatate de la inaugurarea Mic.ro cu numarul 1, afacerea nascuta „vara, pe o barca” si rapid crescuta pana la 830 de unitati dadea deja semne vizibile de impotmolire. Magazinele aveau probleme de aprovizionare, furnizorii incepeau sa-si piarda rabdarea si-si cereau banii pe marfa, iar salariatii nu puteau decat sa asiste resemnati in fata rafturilor goale si a imputinarii clientilor. Patriciu a revenit atunci in forta si, intr-o conferinta de presa, a anuntat ca se va implica “ceva mai puternic” in dezvoltarea afacerii, ale carei obiective le revizuise, in frunte cu o noua structura de management.

Business nascut vara, pe o barca: Cum vrea Patriciu sa faca 2 mld. euro din comert

Business nascut vara, pe o barca: Cum vrea Patriciu sa faca 2 mld....

La momentul respectiv, Mercadia Holland BV, grup din care face parte Mic.ro, avea 5.400 de angajati. Grupul Mercadia mai detine si magazinele Macro si MiniMax (cumparate in august 2009), casele de pariuri Bet Cafe Arena, BioGood (magazine cu produse bio), precum si restaurantele Heritage si Madame Pogany's din Bucuresti.

Furnizorii se ingramadesc sa ceara insolventa Mic.ro

In noiembrie 2011, cel mai bogat Romania a revenit in presa, raspunzand primelor zvonuri despre falimentul Mic.ro. Reteaua „nu este aproape nici de inchidere, nici de insolventa” a insistat atunci Patriciu. In ultimele luni din 2011 si inceput de 2011, situatia s-a inrautatit. Tot mai multe unitati Mic.ro, de ordinul zecilor, s-au inchis, atat in Capitala, unii furnizorii au cerut insolventa Mic.ro.

„Marfa primita initial de retailer de la furnizori a fost vanduta, iar banii s-au cheltuit pe dezvoltare. In prezent, reprezentantii Mercadia le spun furnizorilor ca daca nu primesc marfa nu pot plati facturile mai vechi”, a declarat recent Cristian Ionescu, directorul companiei de management si evaluare financiara Coface Romania. De altfel, lantul de magazine nu si-a respectat niciodata angajamentele fata de furnizori, iar platile se faceau cu intarzieri de peste 8 luni, potrivit Coface.

Casa de avocatura Coltuc reprezinta mai multe firme care au cerut insolventa Mic.ro. Printre cei care se lupta sa-si recupereze banii de la compania lui Patriciu se numara si Snack 4 You (producator de sandvisuri) si Punto Italiano Impex (importator de imbracaminte).

Firmele de care se ocupa casa de avocatura au de recuperat sume cuprinse intre 200.000 si 500.000 de lei, astfel incat se ajunge usor la ordinul milioanelor de lei, ceea ce ar duce la intrarea in insolventa a Mic.ro. „In cazul clientilor nostri, problemele au inceput din lunile aprilie-mai. De obicei, (Mic.ro – n.r.) se achita in momentul in care vad ca sunt introduse cereri de intrare in insolventa, motiv pentru care solicitarile sunt retrase. Sub amenintarea cererilor de chemare in judecata, (Mic.ro – n.r.) mai achita din debite”, spune Carmen Cretu, avocat la Coltuc.

Coltuc a introdus ordonanta de plata, pentru a se judeca in procedura de urgenta, astfel incat sa fie obtinute titluri executorii, iar banii sa fie recuperati. “Creantele sunt certe, lichide si exigibile si se pot introduce actiuni fie intemeiate pe legile speciale, fie pe noul Cod Civil. Ar fi bine daca Mic.ro ar fi cumparat, astfel ca toti creditorii sa-si recupereze banii”, a mai precizat avocatul pentru wall-street.ro, referindu-se la zvonurile privind o posibila preluare a lantului de minimarketuri de catre americanii de la 7-Eleven.

Lista firmelor care cer insolventa Mic.ro este cat se poate de diversa - de la furnizorii de alimente, pana la cei care au prestat servicii la infiintarea magazinelor. Astfel, pe site-ul Tribunalului Bucuresti putem sa citim, printre altele, nume ca Vector International (importator si distribuitor de produse de birotica si papetarie), Benati (producator de usi), Flasher Business Group (importator si distribuitor de baterii), Vel Pitar (producator de produse de panificatie), Manifesto Print (productie publicitara), Casa Auto (dealer auto), Meridian Taxi (transport), Excer Grup (proiectare si executie de instalatii electrice) sau Tromik Cons (constructii).

Angajatii nu stiu ce soarta vor avea. Magazinele din provincie se inchid, „supravietuitoarele” din Capitala sunt tot mai rare

Citeste si:

Nemultumiti sunt si angajatii Mic.ro. O simpla cautare pe Internet genereaza un potop de discutii pe diverse forumuri sau comentarii la articolele despre compania lui Patriciu. Intr-un comentariu aparut pe 18 ianuarie 2012, la un articol despre reteaua de magazine, un salariat povesteste: “Angajatii traiesc zi de zi cu teama ca vor fi inchisi, in nesiguranta zilei de maine fara salarii luate, fara bonuri de masa. Tot ce se intimpla este strigator la cer. Am trait sa o vad si pe asta. Am vazut cum ni se impoziteaza bonuri de masa care nu ni s-au dat, am vazut cum pe luna decembrie ni s-au modificat fluturasii de la o zi la alta, am vazut cum este ca in secolul 21 sa ti se taie lumina (cica pentru ca au fost bransate ilegal) si angajatii sa stea pe bezna si frig cu o lumanare in magazin”.

Cei mai multi se plang de situatia incerta a afacerii si de neplata salariilor, iar unii au protestat chiar in fata sediului companiei, din zona Pipera. In urma lor, angajatii au primit salariile intarziate, insa nu si raspunsul mult-asteptat: ce se va intampla in continuare cu Mic.ro. Potrivit informatiilor postate, magazinele din Braila, Galati, Craiova si Constanta se vor inchide daca nu au tras deja obloanele. „Pe data de 1 februarie au promis ca vom fi informati data exacta cand primim bonurile si salariile pentru luna ianuarie si in termen de 10 zile vom sti exact care este soarta companiei”, a scris un utilizator lunea aceasta.

Un alt salariat al lantului de magazine se plange: „clientii rad de noi si ne-au poreclit Nimic.ro”.

1. Credeti ca Dinu Patriciu va vinde lantul Mic.ro?


In tot acest timp, oficialii Mercadia, companie care controleaza Mic.ro, au ales sa taca, iar Dinu Patriciu a negat varianta vanzarii companiei catre investitori straini. Un lucru este cert: asa cum arata acum, afacerea cu bacanii a lui Patriciu nu va mai rezista prea mult.

10 motive ale esecului Mic.ro

Asadar, de ce nu a functionat afacerea Mic.ro? Gorkem Tursucu, directorul general al firmei de consultanta in managementul afacerilor Architected Business Solutions (ABS), face o scurta analiza a afacerii Mic.ro, un business care a inceput promitator, dar care acum pare sa se indrepte cu viteza spre faliment. “Din informatiile facute publice, se pare ca Mercadia este un proiect care a fost gandit sa creasca rapid pentru a castiga cota de piata si poate pentru a atrage investitori strategici care sa sustina businessul cu capital si expertiza”, spune Tursucu pentru wall-street.ro.

Privind inapoi, managerul ABS identifica punctele nevralgice ale Mic.ro:

1. Schimbarea de focus: grupul din care face parte Mercadia si-a directionat resursele catre alte proiecte sau s-a concentrat pe alte proiecte strategice, care au interferat cu dezvoltarea businessului de retail.
2. Scaderea pietei de retail ultimii doi ani: consumatorii s-au orientat tot mai mult catre conceptul de discount, pe fondul crizei economice; desi Mercadia a preluat lantul de magazine de tip discount MiniMax (in august 2010), acesta nu a functionat conform planului - unele unitati au fost inchise, iar altele transformate in supermarketuri, renuntandu-se la conceptul de discount, o miscare surprinzatoare in contextul mai sus mentionat.
3. O competitie puternica din partea retailerilor de cartier.
4. Un capital pentru investitii si operatiuni insuficient: operatiunile au fost, de asemenea, finantate in mod semnificativ prin „creditele” acordate de furnizori, ceea ce a dus businessul intr-un final la incapacitate de plata.
5. Un management al categoriilor de produse defectuos: managerii Mic.ro nu s-au gandit bine la produsele si brandurile expuse pe rafturi, iar preturile au cauzat si ele probleme.
6. O alta “Jenny from the block” - Mic.ro ofereau aproape aceleasi produse ca si in magazinele cu care concura, dar preturile erau mai mari.
7. O imagine inconsistenta la nivel de grup - unele minimarketuri erau bine organizate, cu rafturile pline tot timpul, pe cand altele au avut mereu probleme de aprovizionare; unii manageri au fost atenti la cererile clientilor si au adaptat oferta, pe cand altii au fost total „surzi" la clientii lor.
8. O intelegere insuficienta a comportamentului de consum din Romania.
9. O extindere agresiva care nu a fost precedata de o analiza in profunzime a locatiilor, bazata pe densitatea populatiei, veniturile acesteia, precum si alti indicatori.
10. O selectie a francizatilor facuta, se pare, in graba.

Afacerea Mic.ro ar putea fi repusa pe picioare, daca aceste probleme vor fi rezolvate, crede Tursucu. „Domnul Patriciu poate restaura cu usurinta echilibrul cu propriile sale resurse si cu planul anuntat de dezvoltare a afacerii. Cel mai important tel al sau ar trebui sa fie atingerea break-even-ului cu proiecte specifice, bine tintite: optimizarea costurilor si noi venituri”, explica directorul general al ABS.

Lista cu esecurile din retailul alimentar romanesc ramane deschisa

Daca Mic.ro va intra oficial in faliment, Dinu Patriciu se va alatura celorlalti antreprenori romani care au esuat in lupta cu multinationalele din comertul alimentar romanesc, precum:

- Razvan Petrovici, fondatorul retelei de magazine Univers’All a deschis seria falimentelor rasunatoare din retailul alimentar local. Lantul sau, care cuprindea 14 unitati, a dat faliment in 2006, intr-un an de plina explozie pe piata de retail romaneasca. Era pentru prima data cand un jucator de un asemenea calibru - ce detinea inclusiv un magazin in "buricul" Bucurestiului, in Piata Unirii - sucomba din cauza datoriilor acumulate.
- Floare si Adrian Cuc, detinatorii Spar in Romania. Business-ul cu supermarketuri a intrat in insolventa in 2009. Francizele pentru magazinele detinute au fost mai apoi vandute catre alti investitori.
- Constantin si Alina Mateescu, fondatorii lantului de hipermarketuri si supermarketuri Trident, aflat in insolventa din 2009; in prezent, toate magazinele Trident sunt inchise.
- Cornel si Ilie Penescu, fondatorii lantului de hipermarketuri PIC, intrat in insolventa in 2009. Toate cele cinci unitati au fost inchise. Doua dintre ele (Craiova si Pitesti) au fost redeschise sub brandul Succes, retea controlata 100% de omul de afaceri Nicolae Sarcina.