Ati putea probabil sa va imaginati ca daca nu ar limita guvernul achizitiile din 2014 vor da navala strainii “cata frunza, cata iarba” sa ne cumpere pamantul. Ei bine, strainii deja detin circa 15% din suprafata cultivata a tarii, asa ca“avalansa” a avut deja loc.

Astfel, in Romania exista deja 1 milion de hectare in proprietarea investitorilor straini. Cum? Orice investitor strain putea sa cumpere terenuri in Romania si pana acum prin firme inregistrate aici.

Prin urmare, limitarea accesului cetatenilor persoane fizice la terenurile din Romania pare o problema mai degraba “propagandistica” decat una reala.

Este o falsa problema, am spus asta tot timpul, orice investitor strain poate cumpara terenuri in Romania si acum, trebuie doar sa aloce 2 saptamani si 200 de lei pentru a-si infiinta un SRL. De asemenea, semnele ca prin astfel de masuri statul incurajeaza micii agricultori romani sunt iluzorii”, a spus avocatul Ciprian Glodeanu, partener al WolfTheiss, pentru wall-street.ro.

Si analistul economic Aurelian Dochia considera ca subiectul limitarii achizitiilor de terenuri de catre straini este o falsa problema, in conditiile in care oricum oricine isi poate face un SRL si achizitiona terenuri. "Este un tip de discurs care apare frecvent in perioadele electorale", a mai spus Dochia.

De ce ar trebui sa aiba grija statul roman

Daca prin aceasta limitare pe persoana fizica practic nu se va schimba mare lucru in ceea ce inseamna cererea si oferta de terenuri agricole, asta nu inseamna ca statul nu trebuie sa aiba o functie de control in domeniu, din contra.

Potrivit lui Glodeanu, interventia statului ar trebui sa se faca simtita in ceea ce priveste exploatarea terenurilor agricole, astfel incat acestea sa nu fie cumparate si lasate nelucrate.

Practic prin stabilirea unui termen in care aceste terenuri sa fie cultivate, statul isi poate lua masuri de precautie astfel incat sa se asigure ca terenurile vor produce si nu vor ramane parloage.

Si aici, insa, pot aparea diferite probleme, comasarea, orice investitor avand nevoie de perioade relativ lungi de timp pana isi structureaza suprafetele agricole la dimensiunile dorite. Culita Tarata, unul dintre cei mai mari agricultori din Romania, este de parere ca modelul comasarii terenurilor si concesionarii ulterioare catre fermieri ar putea fi o masura buna prin care statul sa controleze acest aspect.

Ce a anuntat ministerul agriculturii

In ciuda faptului ca straini cumpara de ani de zile sute de hectare de teren agricol prin companii inregistrate in Romania, Constantin a mentionat luni ca in 2013 va fi pregatita o agentie, cel mai probabil Agentia Domeniilor Statului, pentru a fi "un fel jucator pe piata funciara" si care sa dea aviz persoanelor fizice straine interesate de achizitia de terenuri in Romania, dupa modelul altor state membre.

Unele state membre, a spus ministrul, au impus o limita de suprafata la cumpararea terenurilor de catre persoanele fizice, iar alte state au conditionat acest lucru de existenta experientei in domeniul agricol in statul respectiv.

"Deci dupa aceste model vom lua anumite masuri pentru a limita si pentru a oferi competitivitate agricultorilor romani in raport cu ceilalti agricultori de pe piata europeana, care pana la urma vor veni cu un capital mult mai mare pe piata romaneasca. Pe de alta parte, nu trebuie sa uitam ca si in agricultura avem nevoie totusi de investitori. De aceea cred ca trebuie sa cream si un mediu propice pentru ca acesti investitori sa vina si sa investeasca in Romania. Conditia este ca taxele si impozitele sa fie platite in Romania, iar profitul sa nu fie externalizat", a aratat Constantin.

Citeste si:

Ministrul nu a precizat care vor fi efectiv aceste masuri.

Fostul ministru de resort, Stelian Fuia a avut de asemenea mai multe interventii publice pe acest subiect, declarand la un moment dat chiar intentia de a cere o amanare a termenului de liberalizare a pietei.

Dorinta guvernul de a se asigura ca taxele si impozitele vor fi platite in Romania este una naturala, insa analistul economic Aurelian Dochia spune ca oricum orice cetatean strain care detine proprietati in Romania plateste taxe si impozite pe plan local. Cand vine vorba de externalizarea profitului, insa, situatia sta altfel, in statele membre UE capitalul poate circula liber si nu exista restrictii. „Si romanii pot face la fel, profitul din Romania pot sa il plaseze in Austria sau Germania, nu exista restrictii”, spune Dochia.

Ce efecte ar putea avea liberalizarea pietei terenurilor pentru persoane fizice straine? Potrivit lui Dochia, cel mai probabil, se va aplica una din cele mai simple reguli ale economiei de piata, daca va creste cererea vor creste si preturile terenurilor.

Chemarea pamantului

Culita Tarata, unul dintre cei mai mari agricultori romani, considera ca Romania trebuie sa faca ce au facut si alte tari nou intrate in UE si sa amane liberalizarea. „Trebuie sa mizam mai mult pe capitalul romanesc. Capitalul romanesc este si ramane aici”, spune Tarata.

Omul de afaceri nu cere o defavorizare a capitalului strain sau a investitiilor straine, insa si-ar dori un mai mare sprijin pentru capitalul autohton.

„Pamantul este un mijloc de productie pentru care stramosii nostri si-au dat viata. Au luptat in Razboiul de Independenta pentru o bucata de pamant si noi il dam acum pe 2 arginti”, spune Tarata, care este de parere ca gurvenul ar trebui prin Domeniile Statului sa urmeze modelul francez si sa comaseze terenuri, sa faca ferme si sa le concesioneze mai apoi.

„Acest subiect tine de siguranta nationala”, spune Tarata.

Nationalismul este un punct sensibil in acest subiect, insa dincolo de simtul patriotic, omul de afaceri puncteaza asupra unei chestiuni reale, comasarea terenurilor si concesionarea lor, o varianta realista si benefica in general agriculturii romanesti, nu doar unei "lupte" oratorice protectioniste.

Ideea comasarii si concesionarii ulteriore catre fermieri romani sau straini de catre statul roman pare o solutie buna, doar ca problema majora a Romaniei la nivel guvernamental ramane insa decalajul mare dintre vorba si fapta, iar ca exemplu graitor pentru aceasta prapastie sta sistemul de irigatii, cel despre care la fiecare seceta discutam, dar care dupa 20 de ani de capitalism inca nu a fost refacut.