Daca optati pentru 1.000 de mp de solariu pe structura din lemn investitia va ajunge la circa 10.000 de euro, incluzand si folia care acopera solariul si care are un pret de 17,5 lei/kg, explica Mircea Croitoru, presedintele Asociatiei Legume-Fructe Matca, unul dintre cei mai mari producatori de legume din tara, cuprinzand peste 1.000 de hectare de solarii si 2.000 de hectare cu culturi in camp. Structura din lemn are o durata de viata de circa 10 ani.

La aceasta suma se adauga costurile cu semintele, utilitatile (caldura) si pat germinativ (turba), in total aproximativ 2.000 de euro. In fiecare an un agricultor ar mai trebui sa scoata din buzunar 3.000 de euro pentru cheltuielile enumerate mai sus.

“Amortizarea investitiei depinde de evolutia fiecarui an. De vreo 4-5 ani merg doar in pierdere, in urma cu 3 ani am apelat pentru prima oara la un imprumut bancar”, afirma Mircea Croitoru, care detine o suprafata de 2.000 mp de solarii.

De regula, fermele de legume au suprafete cuprinse intre 1.000 si 2.500 mp, printre cele mai profitabile culturi fiind cele de castraveti in contextul lipsei concurentei din partea importurilor. La polul opus se afla culturile de rosii si vinete.

Domnii parlamentari isi aduc aminte de agricultura cand e campanie electorala

Trebuie avut insa in vedere faptul ca in Romania cultivatorii de legume in solarii nu beneficiaza de subventii, ci doar o forma de sprijin (un ajutor din partea Uniunii Europene de 1.500 de euro) care se acorda pe o perioada de cinci ani. In alte tari, precum Polonia sau Italia cultivatorii beneficiaza de subventii la caldura (pana la 50% in cazul italienilor), subventii pe ambalaj sau etichetare, TVA preferential (7% pentru cei care detin o sera si un depozit sau 8% pentru vanzatori in Polonia) sau de comert fiscalizat.

“Subventiile pentru legumicultori sunt zero in Romania. Ba mai mult se scumpeste si gigacaloria. Avem piedici si la export: TVA de 24% sau lipsa subventiilor pe ambalaj. Domnii parlamentari isi aduc aminte de agricultura cand e campanie electorala. Ii sfatuiesc pe cei care vor sa deschida o astfel de afacere sa aiba o suprafata mare asa au sanse sa prinda un contract la export”, completeaza Croitoru.

Acesta considera ca afacerea cu legume este una “riscanta”, comparand-o cu un “loz in plic”.

“De patru ani de zile ne luptam sa ne scoatem cheltuielile. Sunt probleme cu pretul, inundatiile, ninsorile. Acum am taiat folia din cauza zapezii care punea presiune pe toata structura. Asta inseamna costuri suplimentare si intarzieri ale productiei de pana la 3 saptamani”, afirma Mircea Croitoru.

Daca te gandesti la un castig imediat nu este genul de afacere

Fost cadru militar, Marin Dumbrava a investit in urma cu 3 ani intr-o microferma de legume bio situata la 15 km de Bucuresti, in comuna Joita. A pornit afacerea cu aproape un hectar pe care a incercat mai multe tipuri de culturi – de la rosii, ardei, vinete pana la castraveti – achizitionand semintele de la niste cunostinte din Braila. “Am construit afacerea pentru fiul meu, dar si din dorinta de a manca sanatos si curat”, spune agricultorul.

Afaceri cu legume

Citeste si:

Dupa trei ani a obtinut certificarea bio si acum cultiva pe o suprafata de 8.400 mp toata gama de legume de sezon – varza, conopida, broccoli, dovlecel, castraveti – dar si kale, andive, menta, cimbru. In plus, antreprenorul mai cultiva fructe de padure, vita de vie si detine 100 de pomi fructiferi. “Incerc sa ma profilez pe acele legume pentru persoane cu probleme grave de sanatate, care cumpara din Ungaria legume la un pret mult mai mare”, declara Marin Dumbrava.

Clientii si increderea oamenilor se obtin foarte greu

Investitia in aceasta afacere cu legume se ridica la circa 25.000 de euro, bani alocati sistemelor de irigatii, solaria, plase de umbrire, un adapost pentru 200 de gaini ouatoare. Agricultorul estimeaza ca va amortiza investitia dupa 4-5 ani. “Daca te gandesti la un castig imediat nu este genul de afacere, clientii si increderea oamenilor se obtin foarte greu. Sa produci bio nu este usor. Sunt pierderi mari, dezvoltarea culturilor este lunga, productia este mica”, mai spune Dumbrava.

Distributia se realizeaza fie la punct fix in Bucuresti, fie la domiciliu sau direct de la firma. “Cei mai multi clienti sunt din Bucuresti. Clientii sunt fie oameni cu probleme de sanatate, fie cei care vor sa le asigure copiilor lor o hrana sanatoasa sau cei care doresc sa manance sanatos si curat”, afirma agricultorul.

Media unei comenzi este 80 de lei, insa sunt si clienti care comanda legume si fructe de 300 de lei.

Un alt exemplu este cel al lui Viorel Piperea, care a practicat pana in 2009 meseria de avocat. Acesta detine o ferma de legume eco in comuna Singureni din judetul Giurgiu. Totul a pornit de la un solar mic amplasat in propria curte. A vazut diferenta intre legumele conventionale si cele eco si a decis sa investeasca aproape 70.000 de euro intr-o microferma.

In prezent detine 2.500 mp de teren cultivat cu legume in circuit ecologic si 3.000 mp de vita de vie si pomi in anul doi de conversie.

Printre problemele cu care s-a confruntat la inceputul afacerii s-au numarat dificultatea in procurarea semintelor si materialelor pentru sadit, respectiv piata de desfacere. “In Romania lasa mult de dorit, incepand cu mentalitatea romanilor si pana la ajutorul acordat de stat. Nu ma refer la subventii care sunt de tot rasul, ci la faptul ca nu sprijina producatorii in desfacerea produselor”, spune Viorel Piperea.

Preturile la care comercializeaza productia sunt apropiate de cele ale legumelor conventionale, clientii putand achizitiona produsele direct de la ferma sau din pietele de gross din Bucuresti.