Cei sase membri cooperatori ai Tomatina au varste cuprinse intre 30 si 50 de ani si au experienta in diverse domenii (vanzari, marketing, logistica), dar si in agricultura.

“Ideea este relativ noua, a aparut in iarna lui 2013, iar in primavara aveam deja solariile montate, rasadurile plantate, cu analizele pentru pamant si apa finalizate, pamantul curatat si arat. Prima comanda am avut-o in iunie 2014. Suntem oameni de actiune. Am pornit initial de la ideea de a oferi mancare sanatoasa familiilor noastre, iar apoi usor-usor ideea aceasta s-a transformat intr-un business”, a povestit Vlad Descultu.

Am realizat cat de norocosi suntem

Afacerea a inceput cu un hectar de teren arendat, o fosta baza a CAP Moara Vlasiei, suprafata care nu a mai fost cultivata in ultimii 22 de ani. Banii, cei aproximativ 50.000 de euro investiti initial, au fost distribuiti catre irigatii, solarii, utilaje si activitatea de distributie.

“Dupa ce l-am identificat, am realizat analizele solului si al apei si am realizat cat de norocosi suntem. Nu a fost nevoie sa adaugam niciun fel de ingrasamant organic, doar am curatat terenul, l-am aratat si am dat drumul la treaba”, a completat Bogdan Ivanov (foto sus).

Au pornit cu soiuri achizitionate de la diverse institutii de profil, de la Institute de Cercetare pana la banci de seminte si firme care se ocupa de comercializarea semintelor ecologice, in principal din tara dar si din afara. Au ajuns in prezent sa pastreze o parte dintre seminte, pe care le folosesc direct.

In gradina proprie, Tomatina produce aproape toata gama de legume care pot fi obtinute in mediul nostru climatic, de la rosii (14 soiuri), la broccoli, ardei gras, capia, vinete, castraveti, gogosari, varza, dovlecei.

Anul trecut am largit gama traditionala de verdeturi cum ar fi salata si spanacul cu soiuri mai putin cunoscute, cum ar fi varza kale, rucolla si mangold. Completam oferta noastra prin colaborarea cu diversi producatori locali, in special ferme organice, pe soiuri care pot fi pastrate chiar si peste iarna cum ar fi cartofi, sfecla, morcovi, ceapa. Si mai mult, pentru produse exotice cum ar fi citrice, ananas si banane dar si pe cele pe care datorita sezonalitatii nu le mai gasim peste iarna local, le importam de la ferme organice din Grecia si Italia”, a spus si Ivanov.

Comanda medie in ultima luna a fost in jur de 115 lei, o suma care asigura necesarul de fructe si legume, timp de o saptamana, pentru o familie de 2-3 persoane.

Citeste si:

“Practic modelul nostru consta in livrari in Bucuresti si Ilfov gratuite pentru comenzi peste 80 de lei, iar cele sub 80 de lei au un comision de livrare fix de 15 lei. Comanda minima este de 50 de lei. Livram si in tara prin intermediul unui partener logistic. Saptamana trecuta am lansat o noua platforma online foarte avansata, care iti permite lansarea comenzilor online si care iti permite inclusiv sa afli costul exact de livrare”, completeaza Vlad Descultu (foto sus).

Pentru anul acesta Tomatina isi propune sa atinga vanzari de 300.000 de lei si a bugetat investitii suplimentare de 20.000-30.000 euro in extinderea productiei.

Ce au mai spus reprezentantii Tomatina:

- Despre provocarile cu care s-au confruntat: Cea mai mare provocare a fost identificarea unui teren propice agriculturii ecologice; am cautat mult si inca nu ne-am oprit. A doua provocare a fost vremea, 2014, chiar anul in care ne-am lansat, a fost un an ploios si contrar la ceea ce se crede in agricultura ca si in viata, ceea ce este in exces poate dauna. Acest fapt la care a contribuit si lipsa noastra de experienta, aproape ne-a dus la impas, intrucat o parte din recolta a fost aproape compromisa. O alta provocare sunt daunatorii. In agricultura ecologica, substante chimice sunt interzise, iar un atac poate devasta si compromite o recolta in o doua-trei zile. Logistica de transport este o alta provocare insa avem incredere ca am identificat si vom identifica in continuare solutiile cele mai potrivite.

- Despre atragerea si mentinerea clientilor: Clienti exista, problema este cum ajungem noi la ei sau ei la noi. Costul promovarii/comunicarii uneori ne ingreuneaza atingerea scopului nostru. In plus cred ca mai este si o problema de educatie, spre exemplu sunt clienti care au apreciat foarte mult rosiile noastre, au fost unii care ne-au declarat ca sunt cele mai bune rosii pe care le-au mancat vreodata, insa si le doreau tot timpul anului, lucru care in Romania datorita climei, si mai ales in cultura ecologica, nu pot fi produse. Degeaba le dam caldura si le ingrijim, ca lipsa soarelui pe cer, a luminii din timpul zilei le blocheaza cresterea si coacerea. Pe vremuri oamenii stiau ca vara se consuma fructe si legume proaspete iar iarna cele preparate, sucuri de rosii, zacusca, varza murata etc Acum ni le dorim tot timpul anului, iar uneori din pacate obtinerea lor vine cu sacrificii pentru sanatate.

- Pretul produselor ecologice vs. supermarket sau piete: Sigur, trebuie sa existe un aspect comparativ insa una este sa cultivi ecologic, unde pe un fir de rosii spre exemplu in timpul ciclului de viata al unei plante se obtin 3 kg de rosii pline de sanatate, de gust si lipsite de pesticide si stimulenti de crestere si cu totul altceva sa obtii de pe un fir 15-20 kg, dar pline de ce gandesti si nu gandesti. Si de fapt, daca tragi linie la un moment dat, pretul sanatatii este mult mai mare decat cel al unui stil de viata sanatos.

Sprijinirea si interventia sporita si determinata a statului in favoarea micilor producatori este vitala

- Relatia cu marile lanturi de magazine: Acesta este un alt segment din business-ul nostru, care este pe ultimul loc in atentia noastra. Am avut cereri din partea lor la care inca ne gandim insa o astfel de colaborare presupune largirea capacitatii de productie, care deocamdata este o provocare pentru noi.

- Schimbari dorite in industria de profil: Sprijinirea si interventia sporita si determinata a statului in favoarea micilor producatori este vitala pentru ei si poate da un boom in economie si in dezvoltarea comunitatilor. Ganditi-va ca banii acestia ar ramane aici si nu ar mai fi exportati. Iar subventiile de care se bucura competitorii nostri, producatorii din tarile vecine, dezavantajeaza puternic fermierul roman: cum poti concura cu o subventie de sub 200 de euro platita de statul roman cu o subventie de peste 800 de euro oferita de ceilalti. Asta este si motivul pentru care supermerketurile si pietele din Romania, o tara cu traditie in pomicultura si legumicultura, sunt pline de mere din Polonia si Austria. Ei pot sa vanda fara probleme fara sa ceara nici un ban pe marfa, pot cere doar banii pe transport.

- Un sfat pentru cei interesati de o afacere asemanatoare: Sa porneasca in primul rand de la piata, sa nu se bazeze doar pe unul-doi clienti, chiar si de talie mare. Stim cazuri de investitii mari, mult mai mari decat a noastra, chiar si cu fonduri europene, care au inchis bazandu-se pe promisiuni desarte. De asemenea, sa incerce sa ia in calcul toate variabilele posibile in tipul lor de business, sa fie cu ochii in 4. Un plan de afaceri solid poate face diferenta intre o afacere reusita si bani aruncati pe fereastra.