Piata apelor minerale este dominata de producatorii romani, atat exporturile, importurile, cat si, paradoxal, investitiile straine fiind foarte mici. Spunem paradoxal pentru ca apele minerale romanesti au un mare potential, unul dintre producatori - Borsec - obtinand chiar doua medalii de aur la festivaluri ale apelor minerale din Statele Unite si Europa. „Noi am sperat ca in 2005 sa atingem o productie de un miliard de metri cubi. N-a fost sa fie deoarece anul a fost, pana de curand, ploios si friguros, iar consumul de apa minerala a scazut. Asa cum sunt estimarile actuale, cum a aratat primul semestru, nu credem ca vom depasi productia de anul trecut“, a precizat Mihail Ianas. In 2004, companiile din aceasta industrie au scos pe piata in jur de 940 de milioane de litri. Productia de apa minerala a crescut constant, de la circa 200 de milioane de litri in 1990, la 770 milioane litri in 2001, 830 milioane litri in 2002 si 890 milioane litri un an mai tarziu. Un roman consuma circa 44-45 litri pe an, de aproape patru ori mai putin decat un locuitor al Europei de Vest. De altfel, in estul Europei consumul este mai mic, media fiind de aproximativ 50 de litri anual. In primul semestru, consumul de apa minerala in Romania a scazut cu 8%. In ultimele doua saptamani, cantitatea de apa consumata a crescut cu peste 50%, prognoza meteo alimentand sperantele imbuteliatorilor.

Cinci companii controleaza piata

Piata apelor minerale este controlata in proportie de 70% de cinci companii romanesti: Romaqua Grup, cu marca Borsec, European Drinks, Perla Harghitei, Bibco Biborteni si Dorna Apemin, achizitionata recent de grupul Coca-Cola. Celelalte firme de pe piata sunt mai mici si au cote de piata reduse. In general, investitiile din aceasta industrie au fost facute de companii romanesti, investitorii straini fiind aproape inexistenti. Din 1990, in modernizarea fabricilor de imbuteliere si in comercializare s-au investit aproximativ 250 de milioane de dolari. „Aproape toate fabricile au utilaje ultramoderne, luate din Italia si Germania. Ele imbuteliaza apa la doze de plastic si in sticla, mai ales pentru export“, sustine Mihail Ianas. De ce nu au venit investitorii straini intr-o tara in care resursele sunt exploatate sub 20%, unde consumul este de asteptat sa creasca, iar calitatea apei este exceptionala, certificata prin premii internationale? „ Si-au dat seama de potentialul urias pe care il are Romania si nu au dorit sa creeze o alternativa la productia lor“, crede Mihail Ianas. Directorul executiv al APEMIN, fost ministru al geologiei in perioada anilor ’90, spune ca mai multi investitori francezi au venit atunci la minister pentru a strange date despre potentialul acestei industrii. „Au cerut detalii referitoare la cantitati, continut, analize chimice, utilaje, numar de fabrici, preturi. Mi s-a parut ciudat acest interes, dar fostul prim-ministru Petre Roman mi-a transmis ca francezii doresc sa faca investitii. Dupa ce au cules toate datele, n-a mai venit nimeni, niciodata, sa faca vreo investitie. Parerea mea, dar este o opinie strict personala, este ca le-a fost teama sa nu deschida Cutia Pandorei, sa creeze aici o industrie care sa zapaceasca Occidentul, sa strice echilibrul“, apreciaza Ianas.

Comertul exterior cu apa nu merge

Importurile de apa minerala sunt nesemnificative, ele acoperind numai 1% din consum. Motivul? Transportul are o mare pondere in pretul final. Apa imbuteliata in Romania este de 2,5-3 ori mai ieftina decat apa similara, adusa de peste granite. In Romania au intrat marcile Perrier, Vittel, San Pelegrini si alte cateva, cu o pondere mai mica, desfacute in special in restaurantele si hotelurile de lux, unde exista cetateni straini acomodati cu aceste produse. Si exporturile sunt mici, transporturile punand in pret adaosuri consistente. „Daca exista tari unde pretul apei este foarte mare - cum sunt Arabia Saudita sau SUA - si posibilitati de transport cu vapoare, afacerea este buna. Dar sa transporti pe continentul european apa cu trenul sau cu masina este foarte costisitor, nu merita“, sustine directorul executiv al APEMIN. Producatorii autohtoni exporta apa in Grecia, Israel si SUA, principalii clienti fiind comunitatile de romani care au ramas fidele brandurilor din tara. De ce nu se poate exporta mai mult in tarile in care deja ajunge apa minerala romaneasca? „Nu avem marketingul si lobby-ul necesare“, explica Iosif Nagy, directorul general al Societatii Nationale a Apelor Minerale (SNAM), principalul partener al societatilor care imbuteliaza apa minerala.

Citeste si:

Calitatea izvoarelor, urmarita online

Pana sa ajunga in paharele romanilor, apa trece de la Agentia Nationala pentru Resurse Minerale (ANRM), autoritatea care ofera licente de exploatare pe izvoarele de apa, la SNAM, iar mai apoi la imbuteliatori. SNAM se ocupa de explorarea, exploatarea, forarea si livrarea apei minerale la imbuteliatori, la un pret de 70 de lei (vechi) pe litru. Totodata, societatea monitorizeaza calitatea izvoarelor. „SNAM are un laborator de ultima generatie. In fiecare zi se preleveaza probe de la foraje si se urmareste ca acestea sa fie in parametrii dati. Exista foraje pentru care parametrii sunt urmariti online, pe computer“, precizeaza Iosif Nagy. In acest moment, SNAM exploreaza patru perimetre noi. Izvoarele din aceste zone vor fi monitorizate doi ani, timp in care se fac masuratori, se iau probe, se calculeaza debitul apei si se intocmeste un grafic de evolutie pe diferite anotimpuri. Ploile sau ninsorile nu trebuie sa influenteze paramatrii zacamintelor, aceasta fiind una dintre conditiile impuse, in stadiul de cercetare, pentru omologare ca apa minerala. Apa trebuie sa fie pura, sa aiba un continut de substante chimice admis prin hotarare de guvern.

Lege noua si mai putin fluor in apa minerala

Nivelul acceptat pentru nitriti si alte substante se va modifica in lunile urmatoare. Legea apelor minerale a fost amendata, si acum se afla pe un circuit de avizare. „S-a facut draftul final, este la Ministerul Economiei si Comertului si se va cere un punct de vedere de la Bruxelles“, ne-a declarat Gicu Borosi, directorul general al ANRM. Printre noutatile ce vor intra in vigoare de la 1 ianuarie se numara si obligativitatea de a inscriptiona pe eticheta tratamentele de ozonizare, care trebuie certificate de Ministerul Sanatatii. De asemenea, in cazul in care fluorul depaseste 1,5 grame, imbuteliatorii vor fi obligati sa mentioneze pe eticheta gramajul si sa indice vizibil faptul ca este contraindicat pentru alimentatia sugarilor. In schimb, a fost micsorata limita pentru nitriti. „Anul acesta legea o sa apara in forma republicata, iar imbuteliatorii vor trebui sa tina cont de noile reglementari“, a conchis Gicu Borosi.