Consultant: Banii europeni sunt singurii care pot tine in viata infrastructura

“Banii europeni reprezinta singurele fonduri care pot tine in viata infrastructura romaneasca, pentru ca autoritatile nu vor avea niciodata bani pentru constructia de drumuri, autostrazi sau cai ferate”, afirma Miravalls, cel ce a detinut pana la sfarsitul anului trecut functia de country manager la Colas Romania, cu afaceri de 115 milioane de euro in 2008.

In prezent, Miravalls este consultant independent pe probleme de infrastructura.

Ministerul Transporturilor poate accesa, pana in 2013, de fonduri europene in valoare de peste 4 miliarde de euro pentru dezvoltarea infrastructurii rutiere, feroviare si navale. Pana in prezent, Transporturile au accesat doar cateva zeci de milioane de euro de la Uniunea Europeana.

Recent insa, Compania Nationala de Autostrazi si Drumuri Nationale din Romania (CNADNR) si Autoritatea de Management pentru Programul Operational Sectorial “Transport” (AMPOST), institutie din ministerul Transporturilor care gestioneaza banii europeni destinati dezvoltarii infrastructurii, au semnat doua contracte pentru modernizarea a doua drumuri nationale, care vor beneficia de fonduri europene nerambursabile de 658,4 milioane de lei (160 mil. euro).

Costul total al modernizarii celor 164 km de drumuri nationala se ridica la 1,12 miliarde de lei (270 mil. euro).

Bugetul ministerului Transporturilor pentru 2010 se ridica la circa 2,5 miliarde de euro, 380 de milioane de euro fiind destinati constructiei de autostrazi. La inceputul anului, tinta ministrului Transporturilor era finalizarea a 101 kilometri de autostrada si executarea de lucrari pe 508 kilometri de autostrada.

“Cu siguranta ca cei 380 de milioane de euro de care dispune ministerul pentru constructia de autostrazi reprezinta o suma mica. Dar acesti bani se pot folosi, daca nu pentru constructia efectiva de austostrazi, macar pentru pregatirea constructiilor viitoare. Chiar si cand sunt bani putini, poti face exproprieri de terenuri si planuri pentru urmatorii ani, atunci cand vor fi bani”, mentioneaza Miravalls.

Autoritatile din domeniul transporturilor nu au nevoie, crede consultantul, decat de un plan pe termen lung, cu o perioada de implementare de 20-25 de ani, precum si de o strategie coerenta pe care s-o aplice in cadrul proceselor de licitatii si in constructia efectiva de drumuri.

“Un plan coerent presupune, de exemplu, ca autoritatile sa proiecteze si sa gandeasca constructiile viitoare de infrastructura. De asemenea, un plan bun presupune si modificarea legislatiei astfel incat sa nu mai existe diferente foarte mari intre startul unei licitatii si inceperea efectiva a proiectului. Efectiv, trebuie grabit tot procesul”, apreciaza consultantul.

Lipsa unui plan national adresat infrastructurii a fost foarte vizibil in cazul tronsonului de autostrada Comarnic-Brasov, a carui constructie este asteptata sa inceapa in 2010, desi proiectul a fost pregatit inca din 2003.

In 2004 s-a desfasurat prima licitatie pentru autostrata Bucuresti – Ploiesti, insa rezultatele licitatiei au fost anulate in 2005 de catre autoritati, pentru ca ulterior sa se reia un nou proces de licitatie, care a durat doi ani.

“Licitatiile dureaza mult si pentru ca toata lumea contesta pe toata lumea. Ar trebui ca autoritatile si partile implicate in tranzactie sa fie mai permise reciproc, astfel incat Romania sa beneficieze de servicii de infrastructura de calitate. Daca se va intampla asta, sunt convins ca infrastructura din Romania va arata mult mai bine peste zece ani”, spune Miravalls, care a preferat sa ramana in Romania datorita potentialul de dezvoltare al infrastructurii din Romania, “unic in Europa”.

“In prezent, piata de infrastructura din Romania este foarte segmentata si de aceea este nevoie ca, atat autoritatile, cat si companiile, sa beneficieze de servicii de consultanta. Din cauza acestei segmentari foarte mari a pietei, este greu uneori ca doua sau mai multe firme sa se asocieze intr-un contract. Autoritatile ar putea sa contribuie la stabilizarea pietei, prin oferirea mai multor contracte, cu valori mai mici. De exemplu, in loc sa scoata la licitatie un contract de 200 de milioane de euro, ar putea sa scoata 20 de contracte de 10 milioane de euro. Astfel, o lucrare ar fi sparta in bucati mici, care ar fi executate foarte rapid”, afirma fostul sef al Colas Romania.

O alta problema pe care ar trebui sa o rezolve autoritatile in urmatoare perioada, astfel incat mult mai multe firme sa fie eligibile pentru a participa la constructia de drumuri, este simplificarea cerintelor din caietul de sarcini.

"Daca unele cerinte, cum ar fi o experienta de minimum 5-10 ani sunt normale cand vine vorba de constructia de autostrazi, altele, cum ar fi necesitatea doar unui anumit tip de echipament, ar putea fi eliminate din caietele de sarcini”, mai spune Miravalls.