Afacere in Occident, reciclarea milionului de tone de deseuri de ambalaje este mai degraba bataie de cap in Romania.
Fiecare tona de plastic colectata si prelucrata valoreaza intre 200 si 650 de euro. Valoarea milionului de tone de deseuri reciclate in totalitate ar fi fost de maximum 650 de milioane de euro, cu un profit de pana la cinci milioane de euro.

In schimbul acestor milioane, romanii au preferat insa sa le arunce la groapa de gunoi, doar 25% din deseuri fiind reciclate. In 2005, cantitatea de ambalaje introdusa pe piata a crescut; cu toate acestea, castigurile de pe urma colectarii si prelucrarii deseurilor de ambalaje au scazut. Daca Greentech Buzau, unul dintre cei mai mari reciclatori de pe piata, inregistra, in 2004, un profit de 6,7 miliarde de lei la o cifra de afaceri de 80 de miliarde de lei, anul acesta, profitul brut a fost de doar 4,5 miliarde de lei, la 140 de miliarde de lei cifra de afaceri.

Problema majora, mai ales la plastic, consta in faptul ca pretul materialului reciclat acopera cu greu costul colectarii, sortarii si transportului. De regula, reciclatorii isi asigura cu greu o cantitate de deseuri suficienta pentru procesul de productie. Cat despre gropile de gunoi, ele sunt din ce in ce mai pline, dat fiind faptul ca pretul pentru depozitarea unei tone de deseuri este de doar opt euro. Nici taxa de mediu nu pare sa incurajeze reciclarea.

Producatorii si importatorii de bunuri ambalate si ambalaje de desfacere sunt obligati sa plateasca o suma de 5.000 de lei kilogramul din totalul ambalajelor introduse pe piata si 10.000 lei pe kilogram pentru anvelopele provenite de la persoanele juridice. “Sunt sume extrem de mici, taxa de mediu nu este pusa sa fie platita, ea trebuie aplicata ca o amenda tocmai pentru a nu fi la indemana oricarei firme sa o plateasca. In ritmul asta, tintele impuse de UE nu vor fi atinse”, a spus Constantin Damov, director de dezvoltare la Scholz Recycling International. Directorul Administratiei Fondului pentru Mediu, Mihai Toti, contesta acest lucru. “Nu este deloc o suma mica, ba chiar avem o lista intreaga de firme care au datorii imense la noi. Datoria totala se ridica la peste 150 de miliarde de lei”.

Cat priveste subventiile acordate de Fond colectorilor de materiale din plastic, conform reciclatorilor, ele au lipsit cu desavarsire anul acesta. Lucrurile au mers din ce in ce mai prost pentru reciclatori, ei fiind nevoiti sa suporte integral colectarea deseurilor, fapt ce a diminuat considerabil profitul firmelor. “Anul acesta, am achizitionat deseuri fara subventie, rata castigurilor fiind foarte mica. Pot sa afirm cu certitudine, bazandu-ma si pe cei trei ani de experienta in domeniu, ca, fara sprijin din partea autoritatilor, reciclarea in Romania nu se va dezvolta”, a spus Cristinel Dobrota, administratorul firmei Greentech. Una dintre solutiile gasite de acesta consta intr-o investitie in producerea fibrelor poliesterice. Astfel, Pet-ul reciclat va putea fi folosit in tara si va scuti firma de costuri importante pentru transportul in strainatate.

Nici in cazul hartiei sau a sticlei, lucrurile nu merg mai bine. Daca in 2004 combinatele de prelucrare a hartiei ofereau aproximativ 1.300 de lei pe kilogram, acum pretul a scazut la doar 700 de lei. Majoritatea firmelor de colectare prefera sa exporte hartia, obtinand castiguri cu 25-30% mai mari. Sticla este cel mai departe de a reprezenta o afacere rentabila; de altfel exista doar doua societati in tara care se ocupa de prelucrare in domeniul acesta. Pretul unui kilogram de sticla este de 300 de lei, o nimica toata in buzunarul colectorului. Mai norocosi sunt coprocesatorii de anvelope, a caror vanzari cresc. “Pana la sfarsitul acestui an, aproximam o crestere de 6-10% a vanzarilor fata de 2004 si, implicit, o crestere a cifrei de afaceri”, a spus Mugur Badarau, Holcim Romania.

Deseurile cele mai valoroase raman metalele. Majoritatea firmelor de reciclare obtin cistiguri mari din colectarea deseurilor feroase si doar 8-10% din profitul acestora se datoreaza reciclarii deseurilor de sticla, plastic sau hartie. De ce se intampla toate acestea? Teoretic, Romania are toate legile necesare pentru a recupera sticlele si ambalajele de plastic si a le reintroduce in economie. Practic, cu toata bunavointa producatorilor sau a firmelor de reciclare, obiectivele sunt simple fantezii in lipsa unor sisteme de depozitare selectiva a deseurilor, de colectare si chiar in lipsa educatiei in domeniul recuperarii si reciclarii.

Un capital initial necesar unei firme de colectare poate fi intre 15.000 si 100.000 de euro. Pentru o firma de reciclare, investitiile pot ajunge la milioane de euro. In momentul de fata, o afacere in domeniul reciclarii deseurilor s-ar justifica doar prin garantarea unor subventii acordate de Fondul pentru Mediu.

“Reciclarea deseurilor de ambalaje este o afacere profitabila, altfel nu s-ar mai fi inghesuit atatea firme sa faca asta. Cat priveste subventiile, acestea au existat si vor exista in continuare.”

Citeste si:

Mihai Toti,
director la Administratia Fondului pentru Mediu

“O investitie minima intr-o firma de colectare ajunge la 15 mii de euro. Pentru o firma de reciclare, sumele sunt de ordinul sutelor de mii de euro. Nimeni nu se baga in asa o afacere daca nu e sustinuta de autoritati.”

Constantin Damov,
director de dezvoltare la Scholz

La reciclare, Romania e cu 5 ani In urma Ungariei

• In armonizarea legislatiei cu cea europeana privind reciclarea deseurilor, ce s-a intamplat in Ungaria acum cinci ani, se intampla acum in Romania. “Valorificarea deseurilor se poate realiza doar daca exista cererea necesara. Asta inseamna ca o colectare selectiva n-are nici un rost daca industria pentru tratarea si prelucrarea deseurilor nu s-a dezvoltat inca”, a spus Laszlo Horvath, angajat al unei firme de consultanta si audit de mediu din Ungaria. Conform acestuia, cu cat colectarea, transportul, tratarea si valorificarea unor deseuri necesita mai multa tehnica si competenta, cu atat creste diferenta intre cele doua sisteme.

• Ca si in Romania, organizarea activitatii de gestionare a deseurilor de productie este, in Ungaria, obligatia generatorului in conformitate cu principiul “poluatorul plateste”. Piata acestor materiale secundare nu functioneaza fara interventia statului prin instrumente economice.

• O mare schimbare pe piata reciclarii deseurilor in Ungaria a fost crearea unui sistem de informatii privind gestiunea deseurilor.

• La fel ca in Romania, cele mai valoroase deseuri sunt metalele. Colectarea selectiva se realizeaza relativ usor, chiar au aparut firme noi. Afacerea este una profitabila, piata functionand fara subventii.

• In comparatie cu Ungaria, piata reciclarii deseurilor in Romania abia acum incepe sa se dezvolte. “Baza legislativa este buna, administratia se dezvolta bine, punerea in practica mai dureaza”, a spus Horvath.