Dupa sase ani de “casnicie”, cei doi asociati ai lantului La Mama s-au despartit discret in urma cu cateva luni. La partaj, Dragos Petrescu i-a cedat actiunile sale lui Catalin Mahu, punand apoi pe picioare City Grill, un nou lant de restaurante.

Dupa sase ani de “casnicie”, cei doi asociati ai lantului La Mama s-au despartit discret in urma cu cateva luni. La partaj, Dragos Petrescu i-a cedat actiunile sale lui Catalin Mahu, punand apoi pe picioare City Grill, un nou lant de restaurante.

A fost un divort fara scandal, in urma caruia companiile de consultanta au apreciat ca 50% din actiunile lantului valoreaza circa 1,5 milioane de euro. Iar Catalin Mahu, care a ramas la La Mama, urmeaza sa plateasca acesti bani in urmatorii trei ani, in transe, lui Dragos Petrescu. Ce mai prevede actul de divort? Ca in decurs de un an, nu va exista nici un City Grill in apropiere de un La Mama, plus alte clauze de neconcurenta. In fond, nu este in interesul lui Dragos Petrescu sa omoare business-ul pe care l-a fondat in 1999 impreuna cu Catalin Mahu. “Nu am de ce sa-i fac concurenta, piata este suficient de mare pentru amandoua lanturile. Ambele companii au interesul sa se dezvolte pentru a putea acapara o cota cat mai mare de piata”, spune Dragos Petrescu.

Lantul de restaurante La Mama a fost evaluat de firmele de consultanta din piata la circa trei milioane de euro, in conditiile in care anul trecut compania a avut o cifra de afaceri de peste 4,5 milioane de euro. Suma obtinuta din tranzactie va reprezenta doar o parte din banii ce vor fi investiti in dezvoltarea lantului de restaurante City Grill, orientat spre acelasi segment de piata ca si La Mama. Deocamdata, in Bucuresti exista doua restaurante City Grill si o cafeteria. “In decembrie vom deschide al treilea City Grill, care va fi cel mai mare restaurant din centrul istoric al Capitalei. La o suprafata de 600 metri patrati am investit circa 500.000 de euro”, spune Dragos Petrescu, care asteapta o cifra de afaceri pe 2005 de 1,7 milioane euro. De ce in centrul istoric? Pentru ca acolo este cea mai mare concentratie de banci pe metru patrat din tot orasul, iar zona are un potential imens.

Pentru anul viitor, el are planuri mari de dezvoltare. Va deschide primul restaurant in franciza in Bucuresti, inca doua locatii, una din Bucuresti si alta in Constanta, fiind in negociere. De asemenea, vor fi deschise inca doua localuri proprii: unul in Carrefour Baneasa, un restaurant si o cafeteria in cladirea de birouri America House, plus o cafeteria in cladirea Oracle. “M-am orientat spre angajatii marilor companii si ai bancilor, care isi permit sa ia masa de pranz la restaurant aproape zilnic”, explica Dragos Petrescu strategia sa.

Cele patru noi locatii de anul viitor presupun investitii de aproximativ 700.000 de euro, insa ele ar trebui sa aiba drept rezultat o cifra de afaceri pe 2006 de peste patru milioane de euro. In plus, el va dezvolta un sistem de carduri de fidelitate prin care clientii vor avea reduceri, asa cum se practica in strainatate. “Cardurile de fidelitate sunt dezvoltate in parteneriat cu francizorul magazinelor de vestimentatie RiverWoods. Posesorul cardului va avea reduceri si in restaurantele noastre si in magazinele lor. De asemenea, vom avea mici magazine de cadouri in restaurante”, spune proprietarul City Grill.

Citeste si:

Cum se explica succesul celor doua lanturi de restaurante ne detaliaza Bogdan Belciu de la compania de consultanta AT Kearney: “Restaurantele La Mama si City Grill au reusit sa acapareze o parte din piata bucuresteana abordand un concept nou si atragand acea parte a clientilor care cauta o alternativa la mancarea fast-food la costuri mai mici decat cele din restaurantele traditionale”.

In conditiile in care piata de restaurante din Romania are o dinamica mai mare decat pietele vestice, care cresc cu 5-8% pe an, restaurantele de tipul La Mama au toate sansele sa se dezvolte uimitor de repede.

“Restaurantele La Mama si City Grill au o cifra de afaceri pe angajat de doua-trei ori mai mica decat localurile fast-food, dar in acelasi timp un venit mediu per client mai mare decat in cazul lanturilor fast-food. Dar localurile fast-food au, totusi, cresteri de venituri de pana la 100% pe an”, spune Bogdan Belciu. Numarul lanturilor de restaurante este mic in Romania in comparatie cu alte tari, ceea ce va atrage cu siguranta multe francize straine pe viitor.

Piata de restaurante din Bucuresti

• La o populatie de doua milioane de locuitori, Bucurestiul are putin peste 1.000 de restaurante, in timp ce orase turistice cum ar fi Parisul au circa 30.000 de cafenele si restaurante la o populatie de 10 milioane de locuitori. Astfel, in Capitala functioneaza un restaurant pentru 2.000 de locuitori, pe cand in Paris raportul este de un restaurant la 300 de locuitori.
• In intervalul 1990-2000 numarul meselor luate acasa a scazut cu 14%.
• In intervalul 2001-2003, procentajul din venitul cheltuit in restaurante a crescut considerabil fata de perioada 1999-2001.
• In 2005, 35% din salariati au un venit brut de peste 300 de euro, fata de 30,3% in 2003 si 26% in 2001.
• In Romania, pizzeriile si fast-food-urile au deocamdata un succes mai mare decat restaurantele: la nivel urban, 32% din populatie consuma pizza iar 20,8% prefera sa mearga la fast-food.