Conform analistilor, o lege veche a economiei spune ca, daca industria prelucratoare nu creste cu peste trei la suta intr-un an, cresterea economica a unei tari este in pericol. Datele din studiile de specialitate arata ca Romania se apropie ingrijorator de acest prag. Cauza este performanta slaba a sectoarelor-cheie, cu ponderi importante la export.
In schimb, alte sectoare care, potrivit analizelor de specialitate, ar trebui incurajate nu au fost "bagate in seama". "Am efectuat o analiza asupra evolutiei economice din 169 de state, pe timp de 25 de ani, care a demonstrat fara nici un echivoc ca tarile care au dezvoltat industria prelucratoare intr-un ritm mai puternic au dezvoltat un anumit ansamblu de sectoare. Acestea sunt: masinile electrice, mijloacele de calcul, echipamentele de telecomunicatii, aparatele de masura, mijloacele de transport rutier, masini si echipamente", a declarat, citat de Rompres, Cezar Mereuta, vicepresedintele Centrului Roman de Modelare Economica (CERME).
Totusi, in ultimii patru - cinci ani, industria electronica si de software s-a dezvoltat intr-un ritm accelerat. "Cresterile au fost impresionante, de 20 la suta anual, si, pentru unele componente, de peste 50 la suta", spune Alexandru Borcea, presedintele Asociatiei Firmelor de Electronica si Software din Romania.
"Textile inteligente" vs. textile chinezesti
Desi considerata un sector relativ stabil, industria textila din Romania a inregistrat in perioada 1999-2004 o scadere in medie de trei la suta, potrivit unei analize EurActiv.ro, care utilizeaza surse precum EU Sectoral Competitiveness Indicators, Strenghtening EU Manufacturing etc. In 2005, au scazut drastic toti indicatorii. Cauzele principale au fost cursul de schimb, cresterea tarifelor la utilitati, dar mai ales eliminarea, de la 1 ianuarie 2005, a cotelor in comertul mondial cu textile, lucru care a sporit concurenta textilelor chinezesti.
Un domeniu atat de "disputat" nu poate sa reziste fara o regandire totala a strategiei. Cheia o reprezinta, desigur, inovatia, originalitatea. "Singura noastra sansa este sa invatam din politicile europene. In UE au fost identificate niste nise salvatoare. Este vorba despre asa-numitele textile inteligente: anumite tesaturi, tricoturi cu varietati si design deosebit, in principal bazate pe inovatie", spune Aurelientu Popescu, presedinte executiv al Federatiei Patronale din Industria Usoara (FEPAIUS).
Productia de mobila, in crestere
Doua domenii care se mentin pe linia de plutire si mai au sanse sa salveze scufundarea lenta a industriei de prelucrare sunt prelucrarea lemnului si productia de mobila. Potrivit studiului citat, preluat de Rompres, prelucrarea lemnului in Romania a prezentat o crestere medie de 16%, in perioada 1999-2004. De asemenea, aportul in structura industriei a crescut de la 1,8% in 1994 la 2,7% in 2003. O explicatie ar fi si exploatarile masive de masa lemnoasa. In anii 2004 si 2005, cotele de exploatare la nivel national au fost de aproape noua milioane metri cubi.
Industria alimentara, paradoxal, acopera aproape 90 la suta din cererea interna, dar nu se vinde in afara granitelor. "In Romania, companiile nu stiu inca sa realizeze produse pentru UE. Nu realizeaza ca, daca nu incep repede sa se adapteze, vor fi puse in situatia sa piarda portiuni importante de piata", a mai declarat Cezar Mereuta, reprezentant CERME.
Forta de munca ieftina, dar nu calificata
In Planul National de Dezvoltare 2007-2013 sunt trecute - ca avantaje care asigura "cresterea competitivitatii" - forta de munca ieftina si calificata, o piata interna cu mare potential de absorbtie, functionarea intr-o zona favorabila fluxurilor comerciale etc.
Aceste "avantaje" pot fi insa usor demontate de catre specialisti. In ultimii ani, "s-a produs si o crestere a productivitatii, dar in majoritate prin reducerea numarului de angajati. Industria s-a adaptat defensiv la ce se intampla pe piata. Forta de munca nu este calificata, de fapt, pentru utilizarea tehnologiilor performante", spune Liviu Voinea, director de cercetare al Grupului de Economie Aplicata. Nici pozitionarea geostrategica nu poate constitui un avantaj atat timp cat lipseste infrastructura necesara.
Ce ne va aduce, in aceste conditii, integrarea? Liviu Voinea estimeaza ca "dupa 2007 va exista un puternic proces de concentrare, de fuziuni si achizitii. Cele din tara pot supravietui daca se vor concentra si daca isi vor internaliza costurile". Un lucru e cert: integrarea in Uniunea Europeana va surprinde neplacut intreprinzatorii care nu si-au pus la punct sistemele de management al calitatii sau standardele de mediu.
Citeste si:
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și:
