Romania este a treia tara din Uniunea Europeana dupa zacamintele de gaz, dupa Olanda si Marea Britanie. Romania are rezerve de gaze naturale dovedite de 100 miliarde metri cubi, iar rezervele potentiale sunt de 660 miliarde metri cubi, aproximativ 75% din ele aflandu-se in Transilvania.

De asemenea, ultimele estimari arata ca Romania are rezerve recuperabile de gaze de sist de 1.444 miliarde de metri cubi, ceea ce ar asigura independenta energetica a tarii pentru 100 de ani. Astfel, Romania se plaseaza pe locul al treilea in UE si pe locul patru in Europa privind rezervele de gaze de sist, dupa Polonia (4.190 mld. metri cubi), Franta (3.879 mld. metri cubi) si Ucraina (3.600 mld. metri cubi). Extragerea gazului de sist prin metoda utilizata astazi (fracturarea rocilor de sist) este destul de controversata, iar in tari ca Franta si Bulgaria este interzisa la nivel de stat.

In Europa, gazul de sist este o inovatie ce se discuta in ultimii ani la cel mai inalt nivel. Aceasta cu atat mai mult in conditiile in care Uniunea Europeana importa in prezent 25% din gazele pe care le consuma si toate de la aceeasi sursa, Rusia, cu care relatiile politice sunt tot mai imprevizibile, in urma conflictului din Peninsula Crimeea.

Acest aspect important in studiu este evidentiat si de Traian Basescu, pentru Financial Times, citat de autorii lucrarii. "Europa are nevoie de mai multe cai de aprovizionare si mai multe surse (...) Europa are nevoie de o alternativa pentru a crea competitie, nu pentru a diminua importanta Federatiei Ruse", a declarat Traian Basescu, intr-un discurs de explicare a neparticiparii la South Stream, un proiect international de gazoduct, care prevede constructia a patru conducte de gaze naturale livrate din Federatia Rusa spre tarile din Europa de Sud si Balcani.

Asadar, resursele naturale raman a fi cheia relatiilor internationale, dupa cum subliniaza chiar autorii studiului. Astfel, dependenta Europei de surse limitate de aprovizionare cu gaz aduce tema gazului de sist in capul agendei, in pofida protestelor de amploare, semnalelor din partea ecologistilor si presiunilor din partea producatorilor de gaz traditional.

Majoritatea tarilor europene, adevarate puteri pe arena internationala, sunt dependente de gazul rusesc si prin urmare aceasta se rasfrange asupra relatiilor politice cu Federatia Rusa. Aceasta duce la un grad de vulnerabilitate a unor tari fata de ambitiile geopolitice ale Rusiei.

Conform studiului catre anul 2018 cand gazul de sist in Europa va ajunge la scara industriala, tari bogate in aceasta sursa de energie precum Polonia, Ucraina, Romania, ar putea asigura o buna parte din consumul de gaz al continentului, asta pe langa faptul ca mai multe tari din UE au rezerve de gaz de sist pentru a-si asigura consumul intern pe un termen mediu (Danemarca, Olanda, Marea Britanie, Suedia, Spania, Bulgaria, Lituania). Situatia se va schimba mult chiar si in cazul in care Uniunea Europeana isi va reduce importul de gaz din Rusia de la 25% la 10%.

Citeste si:

Mai mult, tarile care dispun de rezerve interne suficiente pentru asigurarea consumului intern sau si pentru export vor simti o imbunatatire a situatiei economice in conditiile in care gazul va fi de 2-3 ori mai ieftin decat cel importat din Rusia, asa cum se intampla in SUA.

Rezerve de gaz conventional si neconventional in Romania

Pe langa resursele de gaze naturale si de sist prezentate mai sus, cu cativa ani in urma, Romania a identificat noi zacaminte de gaz natural in platoul Marii Negre si in regiunea Transilvaniei, acolo de unde acum Romania isi asigura cel putin 70 procente din consumul de gaz. Apele teritoriale ale Romania au fost impartite in mai multe perimetre si concesionate de catre Guvern unor companii specializate in extragerea gazului.

Cele mai mari sectoare au ajuns la Petrom si Exxon Mobil. Acestea, in urma explorarilor, au anuntat la niceputul anului 2012 descoperirea unui important zacamant de gaze naturale in Marea Neagra, in apele teritoriale ale Romaniei, la 170 de km de tarm. Zacamantul descoperit de cele doua companii in Marea Neagra a fost estimat initial la 42-84 miliarde de metri cubi, echivalent cu consumul total al Romaniei pe 3-6 ani, cantitate care insa ar putea asigura importurile Romaniei pe 20 de ani.

Si compania nationala petroliera turca a descoperit rezerve de gaz metan in Marea Neagra, in regiunea Istranca in vecinatatea Istanbului. Aceasta ne spune ca ar putea exista si alte descoperiri intr-un semicerc, din Romania pana in Ucraina, atra atentia autorii studiului (de aici probabil si dorinta lui Putin de a controla Crimeea). Expertii ucraineni estimeaza ca rezervele de titei si gaze naturale din platourile continentale ale tarii la Marea Neagra si Marea Azov se situeaza intre 1,5 si 2,3 miliarde tone de combustibil conventional.

In ceea ce priveste gazele de sist, Guvernul Romaniei a semnat cu compania americana Chevron un contract de explorare si exploatare. Chevron detine concesiuni pentru a efectua lucrari de prospectiuni a gazelor de sist la trei blocuri din Romania cu o suprafata de 270.000 de hectare (Costinesti, Vama Veche si Barlad), mai arata studiul citat.

Chevron a anuntat ca intentioneaza sa inceapa in a doua jumatate a anului 2013 forarea unui put de explorare a gazelor de sist la Barlad, unde detine certificate de urbanism. In total, compania multinationala are dreptul de explorare si exploatare a gazelor de sist pentru o suprafata de aproximativ 270.000 de hectare din apropierea Marii Negre. Din datele avansate de oficialii romani pana in acest moment, explorarea ar urma sa dureze peste doi ani de la obtinerea licentelor si finalizarea studiilor, iar la exploatare se poate trece abia peste 5 ani, adica cel devreme in 2018.

Compania Chevron este singura care are licenta de explorare/exploatare a gazelor de sist in Romania. Sunt si alte companii interesate de gazele de sist din Romania, care nu au insa licente de explorare - companiile Petrom, Romgaz, MOL si NIS, o subsidiara a Gazprom. Un alt perimetru pe care se fac studii ar fi cel de la Suceava, la Climauti, detinut de o companie australiana (Zeta Petroleum) in parteneriat cu una din Singapore (Raffle Energy).