De la 1 iulie, Banca Nationala va trece la procesul de tintire a inflatiei, data la care va anunta si banda de variatie (cu cat poate sa fie depasit in sus sau in jos targetul stabilit) a inflatiei, pornind de la obiectivul de 7%. Chiar daca BNR va avea la indemana mai multe parghii pentru reducerea inflatiei, rolul capital il va juca tot cursul de schimb. In afara continuarii procesului de dezinflatie, tintirea inflatiei presupune o mai mare transparenta din partea bancii centrale si anuntarea targetului de inflatie stabilit pentru un an de zile cu o banda de variatie anuntata.

Procesul de tintire a inflatiei presupune un singur obiectiv pentru BNR: stabilitatea preturilor. Pentru realizarea acestui obiectiv, banca centrala are la dispozitie un mix de politici economice care sa permita atingerea obiectivului de inflatie. BNR va avea la dispozitie mai multe parghii pentru reducerea inflatiei si desavarsirea procesului de tintire a acesteia. Dupa cum a anuntat recent viceguvernatorul BNR, Cristian Popa, banda de variatie a inflatiei in acest prim an ar putea fi ceva mai larga.

Comparand cu alte state in care s-a trecut prin acest proces de tintire a inflatiei (si unde banda a fost de 1%), banda mai larga ar putea insemna pentru Romania un plus sau un minus de 1,5% fata de obiectivul de 7%. In acest context, ne putem astepta ca anul acesta inflatia sa oscileze in intervalul 5,5% - 8,5%. Principalele instrumente pe care BNR le va utiliza pentru dezinflatie in acest an vor fi cursul de schimb, rezervele si volumul creditarii. Dupa cum a apreciat guvernatorul BNR, Mugur Isarescu, procesul de tintire a inflatiei va avea ca unic instrument doar dobanzile bancare in momentul in care ritmul anual de crestere a preturilor se va stabiliza in intervalul 2%-3%.

Cum va realiza insa banca centrala toate aceste obiective mai ales in contextul majorarilor de preturi din lunile aprilie si mai? Dupa cum explica analistul financiar Florian Libocor, „administrarea/alinierea preturilor din ratiuni de integrare in UE, economia reala nerestructurata si o imbunatatire partiala a disciplinei in economie ar putea eroda efectele benefice ale tintirii inflatiei“. Cu toate acestea, evolutia cursului de schimb si aprecierea constanta a leului vor avea cel mai puternic impact asupra procesului de dezinflatie. Libocor considera chiar ca „aprecierea leului ar putea sa diminueze si presiunea pe inflatie generata de cresterile de preturi asteptate in lunile aprilie si mai.“ Cum altfel ar mai putea BNR sa atinga un anumit nivel de stabilitate a preturilor? Printr-un control atent al masei monetare, pastrarea acesteia la un nivel relativ stabil, prin sterilizare si chiar prin controlul creditelor pentru limitarea consumului.

Dupa cum precizeaza Florian Libocor, este posibil ca in ultima parte a anului sa existe iesiri de capitaluri speculative, fapt care ar putea conduce la o depasire a inflatiei asumate (orientativ, pana la 7,5%). In cazul fericit, in care nu ar exista aceste iesiri de capital, inflatia ar putea inregistra o super-performanta de pana la un punct procentual (orientativ, pana la 6,5%). Nivelul dobanzilor va continua sa scada, cu atat mai mult cu cat BNR opereaza o noua scadere a dobanzii de politica monetara, cel mai probabil pana la un nivel de 13%. In concluzie, evolutia cursului de schimb va fi parghia principala prin care BNR va controla in acest an inflatia. Ritmul si caracteristicile mediului economic vor fi similare cu acelea ale unui alergator pe ultima suta de metri din cursa.