Sa nu-ti platesti impozitele se poate dovedi, uneori, mai simplu decat sa cheltuiesti linistit banii obtinuti din fentarea fiscului. Sumele provenite din evaziunea fiscala nu inceteaza niciodata sa uimeasca prin destinatiile pe care le iau. In cazul micii evaziuni e simplu - consumul pare a inghiti majoritatea banilor. Insa daca sumele cresc, lucrurile se complica.

Atunci, ele sunt utilizate in alte scopuri: se cumpara, de pilda, masini sau obiecte de arta. Care pot fi pastrate sau vandute repede, la un pret putin mai mic, banii negri capatand, astfel, o aparenta legala. Arta ori bijuteriile achizitionate ilegal sunt ideale daca se doreste tezaurizarea acestora. Piata imobiliara a primit si ea cu bratele deschise diverse sume cu provenienta incerta, ceea ce a contribuit, probabil, si la cresterea preturilor.

„Nu avem date concrete, dar se simte ca in domeniul nostru se plaseaza unele fonduri ce ar putea fi obtinute prin evaziune fiscala. E o piata unde contractele se incheie, de obicei, intre persoane fizice, iar sumele sunt platite cash. Nu de putine ori se achita preturi mari, in timp ce in acte se declara unele mult mai mici, ori se construiesc in regie proprie blocuri intregi, care apoi sunt revandute apartament cu apartament“, explica presedintele Uniunii Nationale Imobiliare (UNIM), Gabriel Zamfir. El spune, totusi, ca in viitorul apropiat sunt sanse mari ca banii negri sa fie mai greu de plasat in imobiliare.

De exemplu, pentru a micsora cat mai mult eventualul impozit datorat, va exista tendinta ca in acte sa fie trecute preturile reale. Apoi, monitorizarea tranzactiilor prin intermediul notarilor va creste controlul autoritatilor, iar introducerea impozitelor si pentru persoanele fizice ar putea sa-i descurajeze pe constructorii clandestini, care evitau sa lucreze pe firma pentru a nu plati taxe catre stat. Nu trebuie uitat, explica profesor doctor Mircea Cosea, ca o buna parte a sumelor din evaziune raman tot in economia subterana. „Apoi, exista bani negri care parasesc tara pentru a fi depusi in strainatate sau care se intorc in Romania, sub diverse forme, dupa ce au facut un tur peste hotare“, spune el. Multi bani care vin ca investitii straine in servicii, industrie, agricultura ori piata de capital au, de fapt, aceasta provenienta. Se poate ajunge pana la constituirea unor fonduri de investitii pe baza unor astfel de sume, iar Mircea Cosea presupune ca destule plasamente ce vor fi facute in Romania, in viitorul apropiat, vor avea ca origine reala evaziunea.

Lipsa unor studii proaspete in domeniu impiedica insa autoritati sa estimeze cat de mari sunt sumele obtinute prin evaziune si care se cheltuiesc sau se investesc in Romania ori care parasesc tara mai mult sau mai putin legal. „Ar trebui sa facem o analiza, dar anul acesta, cu leul greu, liberalizarea contului de capital si tinta de inflatie, cel mai probabil nu vom reusi“, spune Valentin Lazea, economistul-sef al Bancii Nationale. Pana atunci, trebuie sa ne bazam pe franturi de informatii. Oficiul National pentru Prevenirea si Combaterea Spalarii de Bani (ONPCSB), de exemplu, arata ca, in 2004, 49% din cazurile descoperite si comunicate procurorilor aveau la baza evaziunea fiscala.

Citeste si:

CE SE INTAMPLA CU BANII NEGRI?

• Sunt cheltuiti. Se cumpara lucruri de mica valoare, dar si electronice, bijuterii, obiecte de arta, autovehicule.

• Sunt tezaurizati. Se cumpara ilegal obiecte de arta ori bijuterii, ori sunt scosi ilegal din Romania si depusi in banci din strainatate.

• Raman in economia subterana.

• Sunt investiti pentru a fi spalati. Se fac afaceri in imobiliare, dar si pe piata auto ori de arta. Cei trimisi peste granita se intorc ca investitii straine in diverse domenii.