Majoritatea partidelor parlamentare si-au formulat deja cateva propuneri pe marginea strategiei pe care Guvernul a trimis-o partidelor la sfarsitul lunii trecute. Acestea vor fi sustinute de fiecare formatiune in parte in cadrul consultarilor programate pentru jumatatea lunii ianuarie. Intrucat si PD si PNL au propria viziune asupra obiectivelor postaderare, este foarte posibil ca strategia sa dea nastere la noi dispute in interiorul Aliantei sau cel putin la o prelungire a dezbaterilor pe aceasta tema.

Un alt motiv de conflict intre cele doua formatiuni, deci si pentru tergiversarea adoptarii acesteia, il reprezinta si strategia de postaderare a formatiunii lui Theodor Stolojan, PLD, cel mai vehement critic al viziunii PNL privind obiectivele Romaniei ca nou stat al UE. Stolojan a declarat si public ca va lucra alaturi de PD la o strategie alternativa celei a PNL, insa democratii au evitat sa recunoasca acest lucru oficial. Stolojan a declarat dupa ce liberalii si-au publicat propria strategie de post-aderare ca singurul obiectiv strategic dupa aderare ar trebui sa fie atingerea unui standard de viata european si ca atingerea acestui obiectiv ar trebui sa se produca in maximum 30 de ani.

In ceea ce-i priveste pe democrati, acestia lucreaza de cateva luni la propria strategie, artizanii ei fiind presedintele executiv al PD, Adriean Videanu, fostul vicepremier Gheorghe Pogea si fostul ministru al Integrarii Ene Dinga.

Presedintele executiv al PD, Adriean Videanu, a declarat pentru NewsIn ca este posibil ca strategia postaderare a Romaniei sa fie adoptata de abia in luna martie si ca acest lucru se va intampla din mai multe cauze: fie pentru ca PNL si PD au strategii diferite ce vor trebui armonizate, fie pentru ca PD doreste sa-si testeze propriul model de strategie inainte de a fi prezentat liberalilor, lucru ce va dura cel putin o luna.

"Strategia postaderare a PD are la baza un model economic de simulari ce este un instrument important pentru a putea creiona lucrurile pe care le avem de facut si pentru a actiona. In luna urmatoare vom face simulari pe conturi nationale si de-abia apoi vom putea da mai multe detalii despre strategia noastra", a declarat Videanu. Acesta a evitat sa dea informatii concrete din strategia democratilor, insa a spus ca unul din obiectivele pe care PD va incerca sa le impuna este atingerea nivelului mediu de trai actual din UE de catre romani in intervalul 2018-2020. Videanu a mai precizat ca strategia PD porneste de la o analiza a deficitelor: cel de cont curent si al balantei comerciale, precum si datoria publica.

Adriean Videanu nu este insa ingrijorat de intarzierea adoptarii strategiei postaderare, sustinand ca aceasta trebuie finalizata dupa rezolvarea unor chestiuni restante. "De exemplu, nu avem clarificate normele de eligibilitate pentru toate programele de finantare europeana. Fara ele nu putem face strategia care trebuie sa aiba mentiuni despre aceste proiecte. Aceste norme vor fi functionale in februarie-martie si de-abia apoi strategia post-aderare ar putea sa capete o forma aproape de finalizare", sustine primarul general al capitalei.

PSD are si el propria strategie postaderare si, spre deosebire de PD, este mai explicit in a-si formula critici la adresa strategiei Guvernului, intr-o covarsitoare masura identica de fapt cu cea a PNL. Vicepresedintele PSD pe domeniul relatiilor internationale si integrare europeana, Cristian Diaconescu, ii reproseaza strategiei ca nu raspunde problemelor ridicate in ultimul raport de tara, ca are teme cu impact national, ambalate in cuvinte frumoase, pe hartie.

"In primul rand, strategia trebuia sa fie gata cu 6 luni inainte. Apoi, nu are raspuns la obiectiile pe care le ridica raportul de tara: agricultura, concurenta, justitie, piata comunitara. Cata vreme nu faci reforma institutionala si institutii care sa genereze proiecte si sa le administreze pe cele cu fonduri europene, ramane totul doar ca vorbe frumoase pe hartie", a declarat Diaconescu pentru NewsIn.

Senatorul sustine ca proiectul PSD este mai aplecat spre eficienta intrucat face o delimitare clara intre obiectivele pe termen scurt, mediu si lung. "Noi am facut o strategie pe etape. Pe termen scurt trebuie rezolvat ce scrie in raport, pe termen mediu, sa ne ocupam de descentralizare si intarirea institutiilor statului, si de abia pe termen lung de dezvoltare", a detaliat Diaconescu. Acesta a avut de obiectat si chestiuni mai precise in special in ceea ce priveste industriile de bresa pe care Romania si le propune sa le dezvolte. "De exemplu, se spune in strategie ca Romania poate deveni activa pe piata vinurilor. E o chestiune complicata, concurenta e acerba si nu ajunge doar sa vrei, trebuie sa stii clar ce trebuie sa faci, lucru care nu reiese din strategie", a sustinut acesta. Diaconescu s-a aratat surprins si ca din proiect lipsesc referinte concrete despre constructia de autostrazi, desi se urmareste conectarea retelelor de infrastructura romanesti la cele ale Uniunii.

Citeste si:

UDMR are si el propriile obiective pe care le doreste incluse in strategie. Presedintele prezidiului executiv al UDMR, Takács Csaba a declarat pentru NewsIn ca Uniunea doreste ca strategia postaderare sa aiba in primul rand un plan operativ de descentralizare care sa aiba doua componente: reducerea birocratiei si facilitarea relatiei dintre cetateni si institutii publice. UDMR mai doreste ca Guvernul sa-si asume prin aceasta strategie rezolvarea unor probleme constitutionale, precum regimul proprietatii (dreptul cetatenilor straini de a cumpara proprietati in Romania), procedurile electorale, in special cele care privesc dreptul de a fi ales in structurile locale, si bineinteles solutii la probleme ce decurg din relatiile interetnice, inclusiv chestiunile ce tin de forme ale autonomiei culturale.

Si PRM doreste sa contribuie la strategia postaderare. Augustin Bolcas, vicepresedinte al PRM, a declarat pentru NewsIn ca Romania, ca stat membru UE, ar trebui sa militeze pentru pastrarea identitatii nationale a fiecarui stat si sa readuca in dezbaterea publica privind constitutia europeana o idee ce a fost respinsa initial, si anume sa se precizeze radacinile crestine ale constructiei europene. Mai mult, Bolcas, sustine ca PRM va veni cu propuneri specifice privind problemele Romaniei ca proaspat stat UE, adica solutii pentru cresterea nivelului de trai si siguranta al cetateanului, pentru absorbtia fondurilor comunitare, combaterea coruptiei sau ridicarea nivelului agriculturii.

"Agricultura, capitolul care prezinta cele mai mari deficiente, este din nefericire, cel mai teoretic tratat din strategie", a mai declarat Bolcas, care s-a plans in general si de caracterul general, abstract al documentului, "un cumul de idei copiate sau prost traduse fara sa-si gaseasca aplicabilitatea sau sa indice drumul pe care il are de parcurs Romania".

Numai PC nu are deocamdata obiectii sau propuneri la strategie, aceasta urmand sa faca obiectul unor dezbateri in partid, incepand cu saptamana viitoare, asa cum au declarat cativa reprezentanti ai sai.

Premierul Tariceanu a anuntat in decembrie, la ultima sedinta de plen a Parlamentului pe 2006, ocazionata de aderarea Romaniei la UE ca proiectul strategiei postaderare a Romaniei a fost trimis partidelor parlamentare, acestea urmand sa-si prezinte propriile puncte de vedere in cadrul unor consultari. Conform strategiei, publicata si pe site-ul Guvernului, sunt descrise prioritatile politice si strategice pe care Romania trebuie sa si le insuseasca ca proaspat stat UE. Pe plan extern, Romania isi propune sa contribuie la stabilirea unui nou consens in randul statelor membre asupra procesului de extindere. In acest sens, Romania va milita pentru incetinirea procesului de extindere pana cand Uniunea va fi capabila sa primeasca noi membri. Tara noastra va actiona si pentru a determina pozitii ale UE privind regiunea Marii Negre si a Balcanilor.

In ceea ce priveste strict Romania, Guvernul isi propune sa sustina dezvoltarea infrastructurii, conectarea la retelele europene de transport, gasirea unor noi surse de energie, terminarea reactoarelor 2,3, 4 de la centrala din Cernavoda, adoptarea monedei euro pana in 2012, reducerea personalului care lucreaza in sectorul agricol prin dezvoltarea sectorului de servicii la state. Alte obiective ale Romaniei ca stat nou membru UE includ definirea unei noi identitati de tara, bazat pe patrimoniul cultural, succesele din sport sau contributia la securitatea din zona. In UE, Romania doreste sa se individualizeze prin dezvoltarea unor industrii bresa precum agricultura ecologica, industria vinului, industria IT, industria de mobila sau agro-turismul.

Desi la redactarea strategiei asumate de Guvern au lucrat majoritatea ministerelor cu responsabilitati de integrare, aceasta cuprinde intr-o mare masura ideile asumate de PNL. In acest sens, infrastructura, educatia si atragerea de fonduri europene sunt obiective comune ale strategiei guvernamentale si a celei a PNL, intitulata "A doua modernizare a Romaniei".

In acest document, pentru perioada 2007-2013, care coincide cu venirea banilor europeni sub forma fondurilor structurale si de coeziune si cu aderarea la moneda euro, liberalii prevad o crestere economica de 6%, iar la sfarsitul acestei perioade salariul mediu in Romania ar putea ajunge la 500 de euro, in timp ce cel minim ar putea atinge 240 de euro. O parte din aceste cifre se regasesc si in documentul trimis de Guvern partidelor, care, desi nu este in totalitate opera a liberalilor, a ajuns sa fie asociat exclusiv cu partidul lui Calin Popescu Tariceanu.